Maestrul Ioan Holender a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Uiversității Politehnica Timișoara. Fostul director al Operei din Viena a fost și student la UPT.
Pe lângă membrii comunității academice a Universității Politehnica Timișoara, la eveniment au participat ministrul culturii, Lucian Romașcanu, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, prieteni din lumea artistică.
După intonarea binecunoscutului Gaudeamus de către corul bărbătesc al Operei Române Timișoara, ceremonia a fost deschisă de președintele Senatului Universității Politehnica Timișoara, prof.univ.dr.ing. Radu Vasiu, care a subliniat importanța titlului de Doctor Honoris Causa uneia dintre cele mai proeminente personalități culturale ale Timișoarei, maestrul Ioan Holender, chiar în ajunul deschiderii Capitalei Europene a Culturii Timișoara – 2023, program la care Universitatea Politehnica Timișoara a participat încă din faza întocmirii propunerii câștigătoare.
Tot în deschiderea evenimentului, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a menționat reîntoarcerea la Politehnică a lui Ioan Holender în cel mai potrivit moment, chiar înaintea deschiderii Capitalei Culturale Europene, amintind și emoția care l-a încercat atunci când l-a rugat pe maestru să accepte acordarea titlului, iar răspunsul acestuia a fost „La Politehnica mea?”.
În continuare, Laudatio a fost citit de către prof.univ.dr.ing. Ștefan Kilyeni, un vechi prieten al maestrului, care a punctat principalele momente ale vieții și carierei lui Ioan Holender, o poveste demnă de un roman sau film.
După primirea diplomei de Doctor Honoris Causa și a robei cu însemnele Politehnicii timișorene, Ioan Holender a mulțumit pentru titlul decernat atât conducerii Universității Politehnica Timișoara, cât și prietenilor prezenți la eveniment. În alocuțiunea care a urmat, maestrul Holender a vorbit cu emoție despre perioada copilăriei și adolescenței petrecute la Timișoara, despre perioada studenției la Institutul Politehnic Timișoara, despre respectul profund pe care îl are pentru profesorii pe care i-a avut, despre revolta studențească din 1956, la care a participat și care i-a schimbat cursul vieții, despre plecarea la Viena și dorul de țară care l-a măcinat mereu, despre cariera culturală și promovarea artiștilor români peste hotare, oferind o adevărată lecție de viață pentru toți cei prezenți.