Cine știe doar de la televizor de Înalt Prea Sfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, și nu a auzit de niciuna dintre faptele sale mărețe săvârșite la mare înălțime (cum a fost, de exemplu sfințirea unei cruci de pe turla unei biserici), cu siguranță, ar exclama plin de admirație pentru cuvântul pus în slujba enoriașilor care lasă duminică de duminica un bănuț în cutia milei.
În realitate, nu din banii din cutia milei trăiește pe picior mare Mache de la Constanța, ci din alte chestii cu iz penal, dovadă dosarele pentru faptele de corupție instrumentate de DNA: fraudarea subvențiilor APIA, abuz în serviciu, inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă. De acolo vin gologanii cei mulți, nicidecum din mărunțișul colectat riguros după cele trei slujbe din ziua de duminică.
Lumea îl vede cocoțat pe turlele bisericilor, făcând slujbe de Înviere la țărmul mării și luându-se în clonț cu toți, inclusiv cu consilierii lu’ Daniel de la Patriarhie, și ce-și zic? „Uită-te, bă, la ăsta, că are sânge în instalație. Nu e un bășinos ca alții, un papălapte”. Și prind curaj și i se adresează, că la câte probleme nerezolvate au săracii, ÎPS Teodosie e privit ca un salvamar din serialul ăla Baywatch, care îți aruncă colacul de salvare când te pregătești să rostești Tatăl Nostru înainte de a pleca la cele veșnice.
În general, întrebările sunt… cum să zic, de aflat în treabă, ca pentru atunci când nu ai nimic mai bun de făcut. Există, însă, situații în care ÎPS se confruntă cu întrebări delicate și, atunci, și răspunsurile trebuie să fie pe măsură. De exemplu, el ne spune că preoții, sub nicio formă, nu au voie să-i împărtășească pe cei care trăiesc în concubinaj sau, atenție, fumează. „Mache, ce are, bă, sula cu prefectura și țigările cu împărtășania?”, i-a replicat un enoriaș aflat într-o astfel de postură idilică.
Asta ca asta, din învățăturile lui Mache Teodosie către poporul său, am mai reținut una care ar trebui să dea de gândit celor ce le-a venit vremea de însurătoare. Un flăcău l-a sunat și l-a întrebat dacă poate să se însoare cu o femeie divorțată. „Întrebare grea, fiule, i-ar fi răspuns Mache. Că nu e chiar așa de ușor. Bați din palme și gata. Trebuie stabilit din ce pricini s-a produs divorțul. Dacă femeia a vrut să divorțeze, iar tu vrei să te căsătorești cu ea, automat săvârșești adulterul”
Și de atunci, bietul flăcău e într-o continuă stare de confuzie, că nici n-ar vrea să-și dezamăgească iubita, și nici să nu-i asculte povețele lui Mache care îi aduc aminte de vechea zicală, cea cu: „Nu se poate și cu sula în… și cu sufletu-n rai.”