Lucruri serioase și mai puțin serioase

Haideți să începem cu lucruri serioase. În România există la ora actuală cel mai mare număr de analfabeți din Europa. Și totuși lucrurile merg înainte. La maturitate, oamenii ajung demnitari, membri ai Academiei, doctori sau magistrați. Nu mai vorbesc de carnete de șoferi amatori. La ale căror examene pentru obținerea acestor permise, de care e plină țara, e necesar și obligatoriu să știi alfabetul. Și totuși acest fenomen merge înainte, se dezvoltă chiar. Nu se mai caută o carte, nu se mai citește un rând, netul a luat mințile tuturor. Stau cu nasul în aparatele astea blestemate cu zilele, tinerii sunt educați astfel, de când au câțiva anișori. Când un copil împlinește cinci ani, nu-și dorește de ziua lui o păpușă sau o mașinuță, ci o tabletă, un telefon mobil, altă trăsnaie de acest fel, care le spală creierele și-i fac dependenți. Cifrele sunt dezastruoase. În România, 17 la sută dintre elevi sunt înscriși la categoria abandonului școlar. Națiunea și viitorul ei sunt în pericol. Și nu sunt vorbe mari. Nici nu poate fi altfel, atâta vreme cât guvernele de după 1989 au binevoit să ne fericească exact cu nouăsprezece miniștri ai Învățământului. Fiecare cu reforma lui, cu schimbările și modificările lui. O brambureală totală, care a dus la situația de acum. Să fiu scuzat, dar dacă îmi aduc bine aminte, profesorul Marga a introdus celebrele lui reforme, care au fost ,,îmbunătățite” de alții. A urmat o sarabandă de reforme, care au dat peste cap învățământul românesc. Sarabandă care nu a încetat nici după douăzeci și patru de ani. Domnul ministru Pricopie plănuiește o nouă reformă, care ar lichida, după părerea mea, educația tinerilor. Nu-i acuz pe toți de rea credință, dar rezultatele fiecărei reforme se văd. Și noi ne lăudam cu școala românească! Iată că e tot mai proastă acum, la nivelul țărilor civilizate. Dar nimeni nu vede! Să lăsăm treburile serioase și să ne luăm de altele, mai neserioase. Povestea clanurilor românești Mircea Băsescu-Bercea Mondial. CSM-ul s-a luat de dosarele lui Bercea. Și a constatat că săracul Bercea nu avusese o sută de dosare penale, majoritatea rezolvate cu NUP de procurori. Nu, nu avea decât douăzeci și opt, din care două au ajuns în instanță. Bercea e un om cumsecade, nu așa cum spunea presa. Și în litigiul cu Mircea Băsescu s-a văzut, cu ochiul liber, această cumsecădenie. I-a dat șase sute de mii de euro lui Mircea Băsescu, să-i rezolve treaba, dar Mircea nu i-a rezolvat-o. Și nici banii nu i-a dat înapoi. Păi, e frumos, domnule frate de prezident? Io te-am făcut, io te dau în gât! Și încă un amănunt, relatat de fiică-sa, prințesa Izaura. Când a cerut dosarul de la DNA, a observat că lipsește din dosar transcriptul care relatează spusele lui Mircea Băsescu, din care se înțelege că o grămadă de bani de-ai lui Bercea a ajuns la frate-său, Traian, iar o parte mai mică, la Kovesi. Procuroarea îngeraș. V-ați prins? Noi ne-am.

• Tweet
• Pin It