Prezent pe scena Casei de Cultură Moldova Nouă cu ocazia Zilelor Culturii în orașul de la Dunăre, criticul Gheorghe Jurma are realmente motive de îngrijorare cu privire la supraviețuirea poeziei în era tehnologiei, dar mai ales în privința unei distincții clare între cantitate și calitate.
Publicistul reșițean vede în evoluția erei digitale șansa popularizării creațiilor unui autor, însă rămâne la ideea că o lucrare de calitate trebuie să treacă prin mai multe filtre, invocând aici mediile critice, mediile literare, care au viziunea literaturii mari a lumii: „Tehnologia ajută în sensul popularizării și îi ajută pe toți cei care scriu. Nu îi ajută însă pe cei mai buni. Și în poezie, ca în orice domeniu, există trepte de calitate. La cel mai înalt nivel nu poți să ajungi doar plasându-ți propriile creații pe Facebook sau discutând cu niște prieteni care te laudă. Nu! Trebuie să treci prin niște medii cât de cât mai critice, prin niște medii literare care au viziunea literaturii mari a lumii care operează cu niște cadre de valoare asupra textului pe care cineva le scrie și le propune publicului”.
Mai mult decât atât, noile media nu permit o distincție clară în ceea ce privește calitatea textului, publicul putând „consuma” din acest motiv ceea ce se numește non-valoare: „Din păcate, în momentul de față, atât Facebookul, cât și alte mijloace de popularizare, aplatizează lucrurile. Nu permit o distincție între poezia de valoare și non-poezie. Pe de altă parte, faptul că orice ins, fie el tânăr sau pensionar, poate scrie 20 de poezii și le publică oriunde și oricând iar nu e un lucru bun. Trebuie să existe niște criterii obligatorii”.
Din fericire pentru reșițeni, „Orașul cu poeți”, așa cum îi place scriitorului să vorbească despre orașul-reședință al județului Caraș-Severin și căruia i-a dedicat o antologie poetică care-i poartă semnătura, Gheorghe Jurma se bucură de existența Cenaclului Literar „Semenicul”, care de zeci de ani veghează asupra calității materialelor scriitorilor, criticul afirmând că deși nu întotdeauna poeții au întâlniri de cea mai înaltă clasă, totuși aceștia au ocazia unui schimb de informații, păreri, reușind cât de cât să aibă o opinie comună vizavi de valoarea poetică adevărată. Pe de altă parte, mai punctează reșițeanul, „organizăm întâlniri cu alți scriitori, mergem noi în alte locuri. Întâlnirile acestea fac bine pentru că în felul acesta scriem, auzim ce scriu unii, vedem cum apreciază unii și ne ajută și pe noi, cei care suntem mai mici sau modești să progresăm sau să înțelegem niște fenomene”.
În același timp, lucrul care ar reda frumusețea poeziei se leagă foarte mult de mijloace mass-media, Jurma constatând cu tristețe că, în afară de presa specializată pe cultură sau literatură, presa cotidiană sau săptămânală din ultimele decenii este mai degrabă preocupată de alte subiecte: „M-aș bucura ca la toate treptele și prin toate mijloacele mass-media să se promoveze mai mult literatura, să se scrie despre cărți, despre autorii acestora. Din păcate, am putut să constat că presa din ultimele decenii nu prea mai face lucrul acesta. Bine, cu excepția presei specializate culturale sau literare, dar presa cotidiană, săptămânală și nici presa online nu mai fac lucrul acesta, deși, pentru presa online, nu ar fi așa prea mari costurile să introducă și astfel de elemente în favoarea culturii, a poeziei, în favoarea noastră, a tuturor.”, a concluzionat criticul Gheorghe Jurma pentru expressdebanat.ro.