Lăcașele sfinte își deschid porțile pentru mii de credincioși, în ziua Bobotezei

Se deschid cerurile în această zi specială a anului. Este Boboteaza sau Arătarea Domnului, ziua în care ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan.

Una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini, Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofani, încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. Și pentru că în această perioadă este foarte frig în România, este des folosită expresia „gerul Bobotezei”, chiar dacă unii ani au făcut excepție din cauza temperaturilor ridicate. Totuși, tradiția de a se arunca cei curajoși, după cruce, în apele înghețate, a continuat.

Dacă în ajunul Bobotezei, preoții binecuvântează Aghiasma Mare, o apă tămăduitoare, curățitoare și sfințitoare, așa cum a făcut, ca de fiecare dată, și Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului care s-a deplasat la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”- Vasiova, din județul Caraș-Severin, unde a săvârșit slujba Sfințirii celei mari a apei, în data de 6 ianuarie bisericile își deschid larg porțile pentru toți creștinii care doresc să participe la Sfânta Slujbă și să ducă acasă apa sfințită.

Prin predica Sfântului Ioan Botezătorul, care spune că „securea cuvântului evangheliei stă la rădăcina neamului omenesc și orice om, orice creștin care nu face roadă bună «se taie și se aruncă în foc»”  Preasfințitul Părinte Lucian, îndeamnă credincioșii la reflexie, la început de an civil, la predica Sfântului Ioan Botezătorul, la toate îndemnurile lui și: „să făgăduim că vom aduce roade bune din punct de vedere spiritual. Să-i promitem Mântuitorului că vom respecta cuvântul evangheliei și vom pune punct păcatului și vom încerca să ne împodobim viața cu sfintele virtuți ale desăvârșirii, astfel încât să fim și noi asemenea pomilor roditori, care împodobesc grădina Edenului”.

Și părintele Mihai Ciucur este alături de enoriași în această zi de mare însemnătate spirituală:

„Să ne pregătim cu toții, prin curățire sufletească, prin post și rugăciune, într-un cuvânt prin pocăință adevărată, după cuvântul și îndemnul Sfântului Ioan Botezătorul, să gustăm și să luăm la casele noastre Aghiasma Mare – o apă cu puteri tămăduitoare, curățitoare și sfințitoare, pe care o primim în dar, nu pentru vrednicia noastră, ci pentru marea iubire a lui Dumnezeu față de toți oamenii. Este darul harului lui Dumnezeu revărsat peste firea apelor și peste întreaga creație, în această zi cu totul specială, în care întreaga umanitate este martora arătării Sfintei Treimi, ca semn al încredințării purtării de grijă pe care Domnul ne-o poartă neîncetat: Tatăl, care glăsuiește din înaltul cerului, Fiul, care se smerește în apa Iordanului, primind botezul din mâna unui muritor și Duhul Sfânt, coborât pe pământ sub forma unui porumbel.

Boboteaza, sau Arătarea Domnului, este praznicul înnoirii noastre, prin apa cea făcătoare de minuni în sufletul și viața tuturor celor care o primesc cu credință, fiind totodată, o invitație pentru noi toți de a ne schimba viața, după îndemnul Botezatorului Ioan, care răsună, peste veacuri, ca o chemare și poruncă la nemurire: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei 3,2)”

Din punct de vedere al tradițiilor, un vechi obicei se păstrează și astăzi în multe localități din Caraș-Severin, unde în noaptea de Bobotează, sătenii se adună la marginea satului, aprind focul și sfințesc vântul. După cum bate vântul, își dau seama cât de îmbelșugat sau, dimpotrivă, sărac, va fi anul. După acest obicei, oamenii merg la râu și se spală pe față cu apă, pentru că ei cred că așa le sunt iertate păcatele și rămân sănătoși.

• Tweet
• Pin It