Șefa Parchetului European a vorbit, joi, la Timișoara, în fața studenților Universității de Vest. Fraudă fiscală și corupție există în toate statele. În unele sunt tolerate, a precizat Laura Codruța Kovesi.
„Crima organizată este cea mai acută amenințare la adresa statului de drept. Devine mai puternică prin fraudarea bugetului european și a bugetelor naționale. Din păcate, frauda financiară și corupția sunt tolerate, iar acest lucru este intolerabil. Nu există nicio țară curată în care să nu întâlnim corupție sau fraudă financiară. Din fericire, avem Parchetul European care în acest moment este cel mai eficient instrument de luptă împotriva fraudei financiare și a corupției la nivel european.”, a spus Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, în deschiderea prelegerii pe care a ținut-o în fața studenților.
A fost invitată să vorbească în conferința „Crima organizată nu are frontiere. Dar Parchetul European are?” În context, Kovesi a detaliat câteva din concluziile trase după primii trei ani în funcție. Potrivit estimărilor Europol, Europa pierde în fiecare an 50 de miliare de euro doar prin fraudă cu TVA.
Kovesi a explicat că nu există două lumi separate – una în care infractorii periculoși comit trafic de droguri sau de persoane și o alta în care cei cu „gulere albe” comit „din când în când o fraudă financiară”. Cele două lumi nu pot exista separat. Se întrepătrund, a spus procurorul-șef:
„Operațiunile complexe de fraudă în domeniul TVA sunt finanțate cu bani obținuți din celelalte tipuri de infracțiuni: trafic de droguri, de exemplu. (…) Noi am constatat că în spatele acestor prejudicii sunt doar câteva grupuri organizate care acționează pe teritoriul Europei, care sunt foarte flexibile, care au acces la o foarte mare finanțare. Toți acești bani care sunt obținuți prin frauda fiscală sunt investiți în continuare de grupurile organizate pentru a obține noi profituri. Și în acest fel câștigă putere financiară foarte mare. Câștigă putere. Iar acest lucru ne afectează securitatea internă. (…) Pentru că mai mulți bani în mâinile criminalilor înseamnă mai multă criminalitate, violență și mai multă mizerie umană.”
Kovesi spune că nu există țară „curată”. Iar despre România, consideră că a făcut progrese: „Probabil am fost obișnuiți să auzim de foarte multe ori că țările din estul Europei sunt mai corupte decât celelalte. «Uitați DNA, câte dosare au avut, câți condamnați! E corupție foarte mare în România.» Dar dacă în celelalte state membre nu ai investigat infracțiunile de corupție înseamnă că sunt curate? (…) România cred că a acționat. A constituit structuri specializate, am început să avem rezultate. Am început să fim conștienți că există o problemă și că trebuie să o rezolvăm. Dar acest lucru nu e valabil tot timpul. Eu nu disting între nuanțele de gri. Pentru mine, lumea este alb și negru. Dacă ai detectat infracțiuni de corupție zero și nu ai nicio investigație, pentru mine nu înseamnă că ești curat. (…) Cred că ar trebui să nu mai fim atât de apăsați de acest mit și să realizăm că în România lucrurile s-au schimbat și suntem pe drumul cel bun.”
„Dacă cineva fură din banii statului e «deștept». «Ce-a făcut chiar așa rău?» Dar dacă cineva vinde droguri sau comite trafic de persoane, cu siguranță este grav. Ceea ce pentru mine a fost greu să înțeleg e de ce acest lucru e încă tolerat în anumite societăți. Probabil că lumea nu realizează cât de grav este acest fenomen și cum poate afecta viața oamenilor. Atât frauda fiscală, cât și corupția pot deveni la un moment dat chestiuni de viață și de moarte.”, a continuat procurorul-șef în fața viitorilor profesioniști în domeniul justiției.
Ca să exemplifice gravitatea fraudei fiscale și a crimei organizate, Kovesi le-a oferit studenților două exemple: „Primul este cazul Colectiv. Atunci oamenii au realizat că corupția poate ucide.” Al doilea este accidentul de la Tempe, din Grecia, unde 60 de tineri au murit, iar alte 180 de persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit. „Calea ferată a fost reconstruită și reabilitată cu fonduri europene, este motivul pentru care Parchetul European deschisese o investigație cu o lună înainte de accident. Ce am constatat în cadrul investigației? În acest proiect european, pe liniile de cale ferată trebuia implementat un sistem care să semnalizeze când două trenuri se apropie și care să frâneze automat cele două trenuri. Am constatat că dacă proiectul european ar fi fost implementat la timp și în mod corect, acest accident nu ar fi avut loc.”
La Facultatea de Drept a UVT a fost deschis în anul universitar 2023/2024 programul de licență în Drept European și Internațional, primul bilingv (română-engleză) din România.
„Facultatea de Drept din UVT a inițiat un program în premieră, cel de Dreptul Uniunii Europene, care ne racordează direct la temele juridice importante pentru spațiul european, program în cadrul căruia doamna procuror Laura Codruța Kovesi va conferenția în viitor la UVT. De asemenea, pregătim un parteneriat educațional de termen lung cu Parchetul European, în cadrul căruia vom pregăti viitorii specialiști, atât de importanți în combaterea marilor rețele de fraudă.”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul UVT.
Parchetul European este cea mai tânără instituție a Uniunii Europene. A fost înființat în 2019 și este funcțional din 2021. Principala atribuție este de a investiga fraudele cu fondurile europene și fraudele cu TVA, dacă acestea din urmă au prejudicii mai mari de 1 milion de euro, iar faptele s-au comis pe teritoriul a mai mult de două state membre.