Jumătate dintre municipiile din România nu mai îndeplinesc criteriile legale. Cseke Attila: Legea trebuie adusă la realitatea de azi

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Timișoara că legea după care sunt stabilite orașele și municipiile este veche, depășită și, în multe cazuri, imposibil de aplicat. Actualele criterii datează din 2007, iar unele nu mai pot fi măsurate nici măcar de INS.

„Sunt două aspecte de analizat.”, a spus ministrul. Primul: autoritățile locale pot decide singure dacă vor să schimbe statutul unei localități, de la comună la oraș, de exemplu, prin hotărâre de consiliu local, referendum și apoi proiect de lege în Parlament. Al doilea: Guvernul analizează dacă trebuie făcută o reorganizare la nivel național.

Ministrul a explicat, răspunzând unei întrebări Express de Banat, că, deși legea cere ca orașele să aibă minimum 10.000 de locuitori și municipiile 40.000, realitatea arată altceva.

„În 2001, criteriul pentru un oraș era de minimum 5.000 de locuitori, pentru municipii era de 25.000 de locuitori. În 2007, s-a modificat legislația și criteriile au crescut, ca număr de populație, de la 5.000-10.000 pentru orașe și de la 25.000 la 40.000 pentru municipii. La nivelul municipiilor, dacă ne uităm, facem o analiză și am făcut această analiză, vedem că mai mult de jumătate din municipiile care au astăzi acest rang nu îndeplinesc acest criteriu, populație de 40.000 de locuitori. Și dacă ar fi 25.000, tot ar fi municipii care sunt sub 25.000 de locuitori.”, a declarat ministrul Dezvoltării.

În plus, „noi avem criterii care astăzi nu sunt cuantificabile, nici INS nu mai culege acele date”. „Oricum, legea va trebui să o modificăm, pentru că trebuie să o aducem la realitatea de astăzi.”, a mai spus Cseke Atilla.

Situația în Timiș: comune cu zeci de mii de locuitori, orașe cu 5.000

Județul Timiș arată perfect ruptura dintre lege și realitate.

Comune precum Giroc (22.249 locuitori), Dumbrăvița (19.865) sau Moșnița Nouă (14.445) sunt mult mai mari decât orașele Ciacova (5.363), Gătaia (5.775) sau Deta (6.100). Chiar și așa, majoritatea primarilor din comunele mari nu vor transformarea în orașe. Motivele invocate sunt legate de creșterea taxelor și de faptul că serviciile publice nu sunt la nivel urban.

CITEȘTE ȘI: Comunele „dormitor” din jurul Timișoarei, mai populate ca orașele din județ. De ce nu vor primarii să facă oficial trecerea la urban

Întrebat dacă orașele mici sau municipiile sub prag ar putea fi trecute automat la un rang inferior, Cseke a declarat că „în niciun caz nu ar fi vorba de o retrogradare”.

El a explicat că România a mai avut această problemă. În 2001, existau deja 26 de localități care nu îndeplineau criteriile, dar legea nu a fost aplicată strict. „Dacă avem o lege, dacă nu e bună o modificăm, dar poate dacă e bună atunci poate o punem în implementare.”, a spus ministrul.

Ministrul Dezvoltării a mai explicat, legat de pachetul reformei din administrația publică centrală și locală, că există un blocaj. Din 50 de pagini, a spus Cseke Atilla, doar pagina despre reorganizare este discutată.

„Acest pachet nu este numai despre cum se reorganizează structurile primăriilor, din păcate această dezbatere, de trei luni, se axează numai pe acest aspect. Dar sunt foarte multe reglementări chiar de reformă care ajută comunitățile locale, de descentralizare, de decizii care se mută la nivel local, de mecanisme prin care autoritatea locală poate pune în implementare politicile locale. Eu cred că e important ca în coaliție să ajungem la un acord pe o anumită formulă și o implementăm. Se prelungește destul de mult această dezbatere. E punctul de vedere al UDMR.”, a conchis ministrul.

• Tweet
• Pin It