Întrebarea tipică de început de an: ce ți-ai propus să schimbi? Încerc să răspund și eu

Cu mâna pe inimă vă spun că, în ceea ce mă privește, n-aș schimba nimic din ceea ce am făcut până acum. Adică de ce să mă dau peste cap pentru o schimbare care nu ar face decât să mă aducă la final tot la ăla care sunt? Interesant de discutat ar fi de ce nevoia asta de schimbare la începutul fiecărui an. Poate vine dintr-o senzație de neîmplinire trăită în anul precedent. Și-acum putem cădea în capcana filozofiei. Ce suntem, ce ne dorim, unde vrem să ajungem etc.

Cred că ar fi cazul să lăsăm la o parte văicăreala și să ne punem pe treabă. Să conștientizăm că binele nostru foarte rar poate fi în afara binelui general sau de grup. Să ne folosim de puterea ce o avem ca cetățean și să tragem mult mai ferm la răspundere indivizii pe care îi investim cu încrederea noastră și le oferim puterea de a conduce destinele a milioane de cetățeni. Da, uite că am găsit și ce aș dori să schimb în acest an. Atitudinea mujicului român. Din starea de sclav în cea de argat al clasei politice. Să se știe că el, mujicul, este stăpân și că el, politicianul, este mujicul lui. Să văd respect din partea funcționarilor, să văd politicienii luptându-se pentru alegătorii lor, să văd că președintele meu este mândru de țara asta și toți ăștia enumerați au tricolorul în sânge, și nu doar în vitrină.

Aș mai schimba comportamentul de grup. Să văd unitate în acțiunea de a rezolva o problemă de grup. Adică dacă un membru al grupului se ridică și pleacă la luptă pentru grupul său, nu îmi mai doresc să-i văd pe ceilalți trăgându-l de picioare, ci dându-i aripi. Căci prin puterea liderului vine și puterea grupului. Și invers. Categoric nu vom putea scăpa de căței și de clevetitori. Dar numărul lor poate fi redus prin comportamentul individului în parte. Vorba acea, faptele vorbesc, nu vorbele.

Ce aș mai schimba? Aș pune la rang de lege meritocrația. Adică nu vii tu, un neica nimeni, care nu ai realizat nimic în viața ta de până la vreo 30 de ani, și, ca prin minune, te alegi politic prin te miri ce funcții. Și de prost ce ești, dai peste cap tot bunul mers al lucrurilor. Ajungi pe la primării, prin Parlament, prin Guvern și tu ești praf. Zero. Habar nu ai de ce înseamnă treaba ta pe acolo. Dar ești numit politic, ești suficient de prost să execuți comenzile, banii sunt bani, dar mai departe cu cetățenii ce facem? Dă-i dracului de cârnați, nu?

Să revin la chestiunea cu schimbarea din noul an. Nu pot să nu îmi aduc aminte de vestitul Tănase: pleacă ai noștri, vin ai noștri. Noi rămânem tot ca proștii! La mulți ani și cât mai reușite și frumoase schimbări în noul an!

• Tweet
• Pin It