Paul de România a fost prins. Prins și reținut departe de țară, tocmai în Malta. Cine s-ar fi gândit că în Malta, o țară cu o populație puțin mai multă decât a județului Vaslui, dar nu chiar atât de săracă, sunt polițiști de polițiști, în stare să prindă un condamnat dat în urmărire internațională?
Că ăsta e Paul al nostru, prințul care și-o făcut neamul de râs. Un infractor ce are de ispășit 3 ani și 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracțiunilor de cumpărare de influență şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Ferma Băneasa. Să mai zică cineva că monarhia e întruchiparea cinstei și corectitudinii că îi dau în cap cu Paul Philippe, prinț de România.
Om bătrân, cu părul alb, în loc să-și vadă de bășinile lui, cum se spune pe la noi, s-o pus să șmecherească statul român cu niște terenuri ce nu au aparținut niciodată Coroanei. Ce și-o fi zis: „Bă, dacă toți fură în țara asta, eu de ce n-aș face la fel? Îs mai prost decât ei?”
La 140 și ceva de milioane de euro pagubă, zău că n-o gândit rău. Dar n-a avut noroc că l-au prins băieții, dar când o fost să fie băgat la zdup, a spălat putina și a întins-o cavalerește spre Franța natală. Că acolo s-a născut acest celebrul Paul, urmașul a și mai celebrei Zizi, cea care i-a sucit capul și i-a luat mințile lui Carol al II-lea.
Între noi fie vorba, Paulică a picat ca fraierul în mâna gaborilor. Pe românește, l-a mâncat în cur. Că în loc să fi rămas la Paris, unde franțujii au refuzat să-l extrădeze, a plecat în Malta să se bronzeze. Ce minte de cocobaur, dom’le, să te bagi singur în gura lupului. Nici nu-i de mirare că ăștia a lu’ Hohenzollern-Sigmaringen nu i-a recunoscut ca fiind de-ai lor, nici pe el și nici pe ta-su Grigorie Carol Lambrino. Noroc cu Justiția noastră de după 1989, că altfel cine ar fi mai auzit de acest bastard regal?
Acum, dacă tot l-au prins maltezii, corect ar fi să recunoaștem și meritele Poliției Române, cea care a emis ordinul de dare în urmărire generală că, între noi fie vorba, fără acel ordin Paul Philippe de România n-ar fi avut niciodată ocazia să cunoască îndeaproape particularitățile și ospitalitatea deținuților români de la Rahova, Poarta Albă sau pe unde l-or mai purta pașii în ăștia 3 ani și 4 luni de pârnaie.