În opt ani, bugetul pentru Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări s-a dublat. Pacienții nu simt diferența!

În ciuda faptului că an de an banii alocaţi de la buget celor două instituţii care gestionează sistemul sanitar – Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – au crescut, serviciile medicale oferite pacienţilor nu au ţinut pasul, scrie Ziarul Financiar.

Aproape 78 de miliarde de lei au la dispoziție Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în 2023, adică dublu faţă de 2015, când doar 30 de miliarde de lei intrau în sistem prin cele două instituţii.

Din banii care ajung la minister şi la CNAS sunt plătite salariile medicilor, sunt decontate serviciile medicale şi sunt susţinute investiţii. Pe lângă bugetul anual al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sistemul medical mai este susţinut şi de bani de la autorităţile locale care au în subordine spitale.

Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare.

Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală.

Spitalele de stat care publică bugetul de venituri au avut de asemenea creşteri semnificative în ultimii ani. De exemplu, Spitalul Universitar, cel mai mare spital de urgenţă din ţară, şi-a triplat bugetul de venituri în 2023 faţă de acum 10 ani, de la aproape 300 de milioane de lei în 2013, la un buget de venituri de aproape 1 miliard de lei în 2023, potrivit site-ului propriu.

Şi Spitalul Judeţean din Timişoara a avut un buget de 218 milioane de lei în 2013, pentru ca un deceniu mai târziu bugetul unităţii medicale să ajungă la 787 de milioane de lei.

O mare parte din banii spitalelor de stat sunt folosiţi pentru plata salariilor, astfel că majorările salariilor medicilor începând cu anul 2018 se văd în bugetele unităţilor medicale.

• Tweet
• Pin It