Imnul României, sărbătorit la Muzeul Banatului Montan

„Deșteaptă-te române” s-a auzit prima dată pe 29 iulie 1848. Această zi a fost declarată ziua imnului național.

Alături de drapel și de stemă, imnul național este unul dintre simbolurilor care definesc identitatea unui popor reprezentând legătura între trecut, prezent și viitor, după cum a arătat prefectul Ioan Dragomir în cadrul simpozionului găzduit astăzi de Muzeul Banatului Montan. „Născut în perioada de efervescență patriotică a revoluției pașoptiste, rămâne un reper important al identității noastre. Imnul național a mobilizat românii în momentele de răscruce ale istoriei”, a fost mesajul premierului Marcel Ciolacu, citit de Ioan Dragomir.

„Deșteaptă-te române” a fost consacrat ca imn național prin Constituia din 1991 iar data de 29 iulie a fost declarată ziua imnului prin legea nr. 99/1998. Pe versurile lui Andrei Mureșanu și muzica lui Anton Pann, „Deșteaptă-te române” s-a auzit pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, în timpul revoluției de la 1848. Ulterior avea să însoțească națiunea română în cele mai dramatice încercări prin care avea să treacă. Versurile sale s-au auzit în timpul războiului de independență, primului război mondial, unirii de la 1918, al celui de-al doilea război mondial ori în timpul loviturii de stat de la 23 august 1944 dar și la momentul revolutei muncitorilor de la Brașov din 1987 sau în timpul revoluției din 1989.

În momente de cotitură istorică, versurile sale, deopotrivă mobilizatoare și patriotice, s-au auzit în mod spontan devenind astfel un simbol al luptei. „Astăzi trăim cu emoție fiecare moment în care acordurile imnului răsună ca recunoaștere a performanțelor românești”, a mai punctat premierul Marcel Ciolacu. „Desteaptă-te române” trebuie deci să reprezinte un motiv de mândrie pentru fiecare dintre români, fie că locuiesc și muncesc în țară sau în afara ei.

• Tweet
• Pin It