Performanța unei administrații este dată de procentul din banii încasați de la cetățeni ca impozite și întors la aceștia ca investiții.
Prezent la Reșița, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al Oradei, Ilie Bolojan, a subliniat importanța calității administrației în dezvoltarea unei comunități. În opinia sa, întinderea, poziționarea geografică sau nivelul economic al unei comunități sunt determinante pentru calitațea vieții oamenilor. Asta face ca, pentru primarii sau președinții de consilii județene din zone puternice, fiecare zi să fie o oportunitate. Pentru ceilalți, fiecare zi devine o provocare.
Toate acestea impun ca necesară o administrație de dezvoltare, ceea ce, în opinia lui Bolojan, s-a întâmplat foarte bine în Caraș-Severin. Prima condiție pentru o asemenea administrație este ca cei care iau decizii să-și pună energia în slujba comunității. Apoi este necesară majoritatea, de preferat de două treimi, iar aceasta să fie stabilă pentru că doar așa pot trece proiecte care necesită ani de zile până să devină realitate.
O altă condiție importantă este colaborarea dintre primării și consiliul județean, lucru pe care Bolojan îl cunoaște din experiența acumulată în fiecare dintre aceste poziții. „Ca primar, am prins la consiliul județean președinți care au făcut parte din diverse partide. Am înțeles importanța colaborării cu toată lumea căci, dacă politizezi, nu ajungi nicăieri”, a spus Bolojan în cadrul întâlnirii avută astăzi cu o parte a liberalilor din Caraș-Severin.
Bolojan a punctat și importanța reducerii cheltuielilor pentru funcționare dar și necesitatea de a lucra la proiecte mari care schimbă viața oamenilor. Din acest punct de vedere, vitale sunt proiectele legate de conectivitatea unei comunități pentru că, în acest fel, oamenii nu vor mai fi nevoiți să plece în alte părți pentru a căuta o viață mai bună. În opinia lui Ilie Bolojan, în Caraș-Severin funcționează una dintre puținele echipe care au înțeles toate acestea.
Cele două mandate ale lui Ioan Popa la conducerea primăriei stau mărturie în acest sens. „Vorbesc” de la sine numărul de hotărâri de consiliu local adoptate, de la 148 în 2016 la 768 în 2023, sau cei 160 de milioane de euro atrași în perioada 2016-2020 comparativ cu cele 400 de milioane atrași din 2020 încoace. Asta cu aportul celor 17 consilieri locali din actualul mandat, care au asigurat o majoritate confortabilă față de cei nouă consilieri din perioada 2016-2020. „Am avut un consiliu al nostru, cu care am stabilit că putem vota inclusiv on-line. Apoi am făcut ședințe de îndată de câte ori a fost nevoie”, a punctat Popa.
Dintre proiectele importante, Popa amintește modernizarea căii ferate Reșița-Timișoara, proiect ajuns în faza licitației pentru lucrări pe tronsonul Voiteni-Reșița, domeniul schiabil Semenic, proiect licitat și cu contract semnat pentru proiectare și lucrări, sau noul spital județean, cu proiectul tehnic gata și autorizația de construcție emisă. Niciunul nu ar fi fost posibil fără colaborarea cu Consiliul Județean Caraș-Severin, sau cu Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara în cazul liniei ferate.
Pentru că „a face mult nu se poate singur”, lucru pe care l-a înțeles și Romeo Dunca imediat după ce a preluat frâiele județului. Apoi, a spus „da” de fiecare dată când a apărut o solicitare bazându-se pe experiența liderilor liberali care au procedat la fel. Asta a făcut posibil ca, în Caraș-Severin, să fie adusă, prin proiecte, cea mai mare sumă din istoria județului.
Nici Ioan Popa și nici Romeo Dunca n-au ezitat să facă „curățenie” în propriile instituții. Mai demult, Primăria Reșița a renunțat la 280 dintre angajați, la alții 60 renunțând recent. Și la consiliul județean s-au făcut concedieri iar astăzi s-a semnat un contract în valoare de 20 de milioane de lei, bani proveniți din economiile făcute cu salariile pe care instituția nu le mai plătește.
Primul semnal însă a fost atunci când, cu Dunca proaspăt venit la cârma județului, s-a deschis ușa între primărie și județ. „Acolo a existat o ușă, închisă cu o cheie pe care atunci n-am găsit-o pentru că nu gândea nimeni că trebuie pusă într-un loc la îndemână. Pentru că atunci județul și primăria erau două lucruri diferite”, a încheiat Romeo Dunca. Între timp însă, cheia de care atunci nu știa nimeni s-a dovedit a fi cheia succesului unei administrații de dezvoltare.
(PE)