Întâi Decembrie. Evenimentul fondator al României. Lume, paradă, oficialităţi. Dinspre capii noştri se aud strigăte. Anunţ de vreme rea. Cum dracu? Păi, e simplu. A venit iarna, cu zăpadă, frig, ploaie. Dar nimic nu ne poate împiedica să sărbătorim peste tot Ziua Naţională a României. Asta e, vorba unui clasic încă în viaţă! Iarna nu-i ca vara! La vorba lui nea Nicu am ajuns: vom mai pune o haină pe noi şi basta! O punem. Ce dacă e la mâna a doua. Bine că o avem. Se mai aude o strigare: Bă, avem şi mecanizate pentru paradă şi astea merg, în general, cu benzină. Benzină nu ne daţi? Le împingem? Răspunsul veni pe loc, ferm: Descurcaţi-vă cu mijloace locale. Lemne nu aveţi? O sondă de petrol acolo… Şi oamenii se descurcară. Dar nu de la Poliţie, că şi ăştia mai aveau combustibil doar pentru vreo doi hoţi iuţi de picior. Sponsori, că de ăştia sunt destui, când partidul o cere. La Bucureşti, parada a început ca în basme. Toţi ştabii cu tricolorul pe post de fular. Băsescu a venit şi el, să-şi plimbe chelia prin intemperii. N-am văzut să strângă nişte mâini. Ordin pe Armată. Azi se mănâncă cel mai bine în Armată. Fasolea cu ciolan e până şi în familii pe masă. Patriotismul e evident. Ungurii sunt trişti. Pentru ei, zi de doliu. Sper să nu le stea ciolanul în gât. Ciolanul lui Iohannis, care nu primeşte traseişti, dar n-are încotro. Şi-apoi, în UDMR nu sunt traseişti. Să nu ne mai pierdem timpul cu chestii din astea. Mai bine urmărim şi noi parada. Trec trupe române care au fost în Afganistan şi au scăpat, apoi, turcii, polonezii, americanii, moldovenii, toţi zdraveni şi frumoşi, disciplinaţi. Şi reprezentanţii miliţiilor speciale. De fapt, toţi sunt speciali. Băsescu, pentru ultima dată la paradă. Aviaţia, Marina, şcolile militare. Impresionând, chiar frumoşi. Continuă să curgă. Amândoi copiii mei sunt în diferite arme ale Armatei. Băiatul, în Marină, fata, la Pompieri, iar eu m-am simţit mândru şi emoţionat. Trece SMURD-ul, medicii şi paramedicii, reprezentanţi ai Ministerului de Interne. Jandarmeria, în uniformă de gală, mascaţii, regimentul de gardă, în uniforme colorate, de gală. Şi mi s-a părut frumos. Momente de spectacol. Multe femei mânuind uluitor puşti speciale. A urmat tehnica militară. Soldaţii păreau nişte statui, pe un frig, bănuim, ca iarna. S-au făcut eforturi, dar rezultatul e nemaipomenit. Ca de Ziua României. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!