Apariția la Timișoara a unui hub de cercetare-dezvoltare este un semn de bun-augur. În condițiile în care, pentru așa ceva, statul alocă un buget mai subțire decât cel pentru pensiile speciale. Dar pot câțiva entuziaști să coaguleze energii atât de puternic negative!?…
Cercetarea-dezvoltarea românească se află într-un declin constant în ultimii ani. Astfel, chiar și dincolo de cifrele seci ale comunicatelor INSSE, oricine poate observa că totul se „duce în jos”. De exemplu, în ciuda faptului că nivelul cheltuielilor totale ale României cu sectorul cercetare-dezvoltare în 2023 a crescut la 0,51% din PIB (de la 0,46% din PIB în 2022), realitatea este cu totul alta. Adică numărul de salariați din cercetare a scăzut cu 1,9%. Or, acest lucru spune multe și despre politica salarială și de investiții, spune despre inflație, costul vieții și puterea de cumpărare.
Însă, cifrele de mai sus nu spun adevărul până la capăt, adică omul de rând nu le înțelege. Trebuie rvidențiat și că informațiile care se referă la activitatea și cheltuielile de cercetare-dezvoltare în România sunt dificil de obținut, mai puțin transparente și destul de absconse. Este poate mai relevant să publicăm un grafic al Eurostat care ne arată că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește investiția în activitatea de cercetare-dezvoltare. Sau, dacă vreți și înțelegeți mai bine, chiar și după Bulgaria.
Iar ca să fie și mai clar, România cheltuie în valoare absolută cam 17 euro pe an/cap locuitor!
Or, în aceste condiții, de viziune pauperică și populistă asupra viitorului, în speță asupra cercetării și dezvoltării, de la Timișoara parcă începe să se formeze o nouă identitate. Respectiv se urmărește înființarea unui pol de cercetare-dezvoltare, a unui hub, dacă apreciați mai curând termenii de sorginte ultramodernă.
După toate aparențele, mugurii noului suflu în domeniul cercetării vor putea crește și cu suportul UPT, care pare a fi printre „co-fondatorii” viitorului pol, așa cum ne-a confirmat această intenție și prof. dr. ing. Florin Alexa, din cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației de la UPT. Una din primele mișcări este conexiunea cu diaspora documentată și super-profesionistă, respectiv aducerea d-lui dr.ing. Sergio Goma din San Diego – SUA la Timișoara, la un seminar tehnico-științific extrem de important. (Vezi articolul La Timișoara, cu dr. ing. Sergio Goma „Dincolo de arhitectura von Neumann” ). „Ar fi un prim pas serios!”, după cum se exprimă reprezentantul unei companii private specializată în activități de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul electronicii aplicate, dl. Cristian Spătaru (doctorand în economie, specializat în “Management în Industrie” și în “Studii Europene”) și el printre inițiatorii de facto al acestui seminar științific, respectiv vizionar și prim-artizan al proiectului viitorului hub de cercetare pentru industria hardware și software.
Deocamdată, mișcarea este în faza incipientă de entuziasm și pregătire a existenței juridice. Când, cum, dacă, ori în ce formulă și după caz, cu ce suport public, rămâne de văzut. Vom reveni cu detalii de îndată ce le vom avea, însă ideea este una demnă de menționat. Iar de la seminarul cu Sergio Goma se așteaptă atingerea câtorva obiective extrem de importante, respectiv:
Realizarea unei rețele de colaborări între cercetătorul din diaspora, instituția gazdă UPT (cadrele didactice și studenții), și fără a omite cooptarea de agenți economici privați din sfera CDI, care se va materializa în consolidarea unei comunități de cercetare capabilă să abordeze provocările tehnologice actuale în mod inovator și eficient, facilitând abordarea de proiecte viitoare în parteneriat;
Inițierea pregătirii unor prototipuri funcționale în cadrul activităților de cercetare, cu capacități inovative ridicate în sfera HW&SW;
Crearea premiselor pentru publicarea viitoare în reviste de prestigiu, a articolelor științifice în colaborare, raportând rezultatele ce se vor obține în urma extinderii cercetărilor propuse sau realizate, după caz;
Generarea de idei și identificarea de oportunități de finanțare în colaborări naționale și/sau internaționale viitoare, cu consecința creșterii interesului și a resurselor alocate cercetării în domeniul tehnologiilor avansate.
Asupra efectelor rezultate din acest seminar, obiectiv important al UPT și al colaboratorilor săi, cum spuneam, ne propunem să revenim în zilele următoare.
» România cheltuiește anual cu cercetarea mai puțin decât cu pensiile de serviciu