După ce a cuvântat aproximativ douăzeci de minute în Parlament, discurs presărat cu dovezi de cultură şi incultură, Elena Udrea, fata din Pleşcoi, a apelat apoi la mila colegilor, să nu fie arestată. Mama mafie patronată de Băsescu Traian, dovedită în sfârşit de judecători, şi-a încheiat discursul cu o atitudine de învingătoare. În momentul când a ajuns la scaunul ei, a făcut un gest care a intrigat pe toată lumea. Şi-a dus un deget la nas şi a apăsat nara dreaptă. Ce să fie asta? Un gest mafiot, însemnând ceva gen omerta? Ciocul mic? Unul şi altul şi-au dat cu presupusul. Ba că înseamnă asta, ba ailaltă. Dar Elena Udrea dă o explicaţie uluitoare, pe pagina ei de socializare: Am vrut să transmit unei persoane dragi că totul e OK. Care persoane dragi? Vine următoarea întrebare: Care persoană dragă? Copii, n-are. Fostului soţ? Dorin Cocoş? Draci! De Cocoş n-o leagă decât banii furaţi. Şpăgile îngrozitoare din dosarul Microsoft. Sau Băsescu Traian? El era persoana dragă? De ce nu? A protejat-o şi a susţinut-o zece ani. A acoperit-o şi i-a ţinut spatele. Dar cineva mi-a spus scurt: Elena Udrea a făcut un gest de golancă. Atâta tot. Aşadar, un gest de golancă. Gest întâlnit în general la interlopi. Şi n-ar fi de mirare, ştiind cu cine s-a înhăitat Elena Udrea pentru a jumuli în stânga şi-n dreapta. Noi suntem urmaşii lui Traian. Ai lui Traian Băsescu, spunea nu cu multă vreme în urmă. Se pare că nu e vorba de o figură de stil, ci de o realitate. Cine e Traian Băsescu? Tot un golan. Un golan mai mare şi mai puternic la cea vreme. Şi aşchia nu sare departe de trunchi. Apoi s-a trecut la vot. Un vot previzibil. Parlamentarii, în majoritatea lor, au răspuns pozitiv cererilor Justiţiei de încuviinţare a urmăririi penale şi de arestare a Elenei Udrea. Şase cereri, acceptate iute de parlamentari. Elena Udrea n-a mai aşteptat rezultatele voturilor, ci a tulit-o ca din puşcă. S-a dus glonţ la sediul firmei sale şi apoi acasă. A doua zi s-a prezentat la Poliţie şi apoi la DNA. Acolo şi-a studiat dosarul şi a intrat la audieri, în faţa procurorilor. Are două şanse: să iasă cu cătuşele la mâini, arestată şi dusă la beci sau arestată la domiciliu. Această ultimă variantă, susţin avocaţii, este plauzibilă, pentru că în cauză s-a dispus măsura controlului judiciar şi pentru arestare e nevoie de hotărâre judecătorească. Mai este o nelămurire: va fi ea de acord să colaboreze cu procurorii? Dai tot din tine, vei beneficia de un tratament mai blând. Se pare că aceasta e tactica pe care o adoptă. Ce mai contează, dacă îţi e în joc libertatea?