Globalizarea infracţiunilor speciale, să le spun aşa, s-a instalat şi la noi. Dar trebuie să recunoaştem că nu eram deloc pregătiţi pentru aşa ceva. Avem de-a face mai mult cu miştocăreală şi prostie propriu-zisă, care transformă respectivul fenomen în haiul de pe lume, nicidecum într-o treabă profesionistă, serioasă. Sentimentul care te încearcă e unul de veselie, nu de îngrijorare maximă, la auzul unor întâmplări. Furtul unor tablouri, bunăoară, de zeci de milioane de euro, dintr-un muzeu olandez, e de toată distracţia. Vă amintiţi, nişte zăpăciţi de golănaşi români au luat bine mersi de pe pereţi şase tablouri, în timp ce paznicii olandezi jucau şeptică. Au venit cu ele acasă, le-au ascuns prin grajdul sau magazia unei mătuşi, apoi nu s-a mai ştiut pe unde sunt. Cred că derbedeii habar n-aveau ce era cu ele, nici care e valoarea lor şi ce să facă mai departe. Acum sunt arestaţi, dar de urma tablourilor tot nu s-a dat. Probabil, au împachetat nişte cârnaţi şi le-au ronţăit câinii, după ce s-au terminat cârnaţii. Aşa le trebuie olandezilor că se opun intrării noastre în spaţiul Schengen. La modă acum sunt şi bombele puse unora sub maşini. Dacă prin alte părţi sunt aruncaţi duşmanii în aer, de ce să nu importăm şi noi artificiile astea mortale. Numai că, de tăntălăi ce suntem, nu ne iese nimic. Nici pe la Piatra Neamţ, nici pe la Târgu-Mureş. Ori sunt plasate în văzul lumii, ori acţiunea e făcută în aşa hal, că se prinde tot cartierul. La Târgu-Mureş, de exemplu, după ce teroristul aşează bombardeaua sub maşină, mai toarnă şi câteva canistre de benzină peste autoturism, că puţea până la Poliţia din Ploieşti. Te umflă râsul? Te! Pe teritoriul ţării s-au mişcat, cică, lejer, vreo două sute de terorişti, din care doar patru au ajuns în arest. E vorba de indivizi străini, meseriaşi, nu păcălici de-ai noştri, gen teroristul cu butelia din Timişoara. Dar o mână de ajutor dau şi instituţiile noastre, pentru creşterea audienţei şi a atmosferei de umor şi voie bună. O dementă din Constanţa, împreună cu amantul, pun la cale omorârea fostului soţ al dementei. Caută un asasin, găsesc un tip, îi dau cinci mii de euro, dar tipul îi trage în piept şi o roieşte cu banii. Mai mult, previne şi victima de intenţiile dementei. Dementa caută alţi asasini, care ridică însă ştacheta. O facem, tată, dar te scobeşti de 22 de mii de euro. Se bate palma, dar nu cu asasini veritabili (de unde dracu la noi?), ci cu nişte poliţişti sub acoperire. Filaj, înregistrări, tot tacâmul, pentru dovedirea infracţiunii de instigare la omor. Sunt reţinuţi, hai la instanţă, pentru arestare. Instanţa îi lasă liberi. Nu prezintă pericol social! Ca focul lui moş Andrei! Şi încă una, că nu mai pot să mă mai ţin de râs. Procurorii anchetează o mită super. Unul din fraţii Cămătaru ar fi scăpat de patru ani de puşcărie şpăguind-o pe preşedinta Judecătoriei din Giurgiu cu una sută de mii de euro! Ce să-i fac lui Năstase, dacă a fost fraier?