FOTO. Clopoțelul va suna din nou la Școala Pittner! „După 70 de ani de pace, monumentele arată ca în război!”

Clădirea emblematică pentru începuturile culturii reșițene va fi reabilitată! Școala Pittner va primi elevi în atelierele dedicate odată ce restaurarea va fi completă. Proiectul face parte dintr-o serie de inițiative care dorește, în cele din urmă, să atingă un obiectiv ambițios: transformarea furnalelor într-un muzeu care să poată fi vizitat de toți cei care vor să vadă un ansamblu industrial unic în Europa de Est.

Vechea stradă a Furnalelor datează încă din 1789. Primele case au fost construite din lemn de către coloniști și cu mult mai târziu s-a trecut la construcții din cărămidă. Printre aceste construcții de cărămidă este și celebra Școală Pittner, care a apărut la mijlocul secolului XIX și care a funcționat sub egida profesorului August Pittner. Dascălul era recunoscut în comunitate pentru priceperea lui în educarea tinerilor, dar și pentru caracterul său binevoitor. Oamenii l-au iubit și l-au respectat în egală măsură atât pe el cât și școala sa. De același respect merită școala să aibă parte și astăzi. Dacă înainte era plină de copii, singurii „locatari” sunt melcii din curte. Prin proiectul de reabilitare „Restaurarea și revitalizarea patrimoniului cultural – Centru expozițional și de evenimente – Școala Pittner – Municipiul Reșița” se încearcă tocmai cinstirea rolului pe care l-a jucat August Pittner în viața orașului.

„De mai bine de 70 de ani suntem în pace în România și în Europa. Toate monumentele noastre arată ca după război. Din cele peste 11.000 de monumente aflate pe lista națională a monumentelor istorice, circa 70% sunt într-o stare apropiată așa cum arată școala Pittner. Pentru intervenția pe monumente există doar 700 de persoane atestate de Ministerul Culturii pentru a putea intervenii pe clădiri. Mult prea puțin pentru a acoperi cerințele uriașe ale acestei țări […] Intervenția pe această clădire, care constă în consolidare și restaurare pentru a recupera obiectul de arhitectură nu este doar o intervenție tehnică, este o intervenție complexă care se constituie într-un act cultural. Cei care s-au coagulat în jurul acestei clădiri sunt tehnicienii care se ocupă de clădire, dar, în același timp, toți purtătorii steagului cultural din acest oraș ne-au venit alături și au schițat un program cultural care a început odată cu prima zi când s-a denumit această clădire. Programul s-a derulat de un an și jumătate prin diverse acțiuni culturale care s-au desfășurat aici”, a declarat arhitectul Ioana Mihăescu.

„Sunt foarte mândră să reprezint grupul Rösk în acest proiect. A fost un proces foarte lung, dar mă bucur că sunt aici și pot să văd exact monumentul și ce se întâmplă aici. Trebuie să spun că nu am putut realiza doar din fotografii și desene cât de important este acest monument pentru Reșița. M-am îndrăgostit de Reșița. Din partea Rösk, abia aștept să venim și să facem proiectul de artă aici și este o onoare să fiu acceptată într-o colaborare atât de frumoasă […] Fiind artist și având ca scop împărtășirea artei și a culturii, nu mi-am imaginat niciodată că voi fi parte a ceva atât de măreț cum este restaurarea acestei clădiri, devenind ulterior un centru cultural care va deservi cetățenii Reșiței. O mare parte din ceea ce face Rösk este să organizeze workshop-uri pentru copii și familii concentrându-se pe reciclarea artei și să lase mintea liberă în procesul creativ. Vă mulțumesc și să continuăm!”, a declarat Thora Karlsdottir, reprezentata grupului de artă Rösk .

„Clădirea va avea în zona de parter spații expoziționale și muzeu, accesul se va face prin hol. În partea stângă va fi o zonă administrativă,  plus sală de protocol și grupuri sanitare. Curtea interioară este un element foarte important al clădirii. Vom reface scara de lemn care va duce la etaj, aproximativ pe aceeași dungă dar corespunzând normelor actuale și în zona de etaj vom avea ateliere de pictură, design, atelier meșteșugăresc. Va fi o zonă pentru elevi. Arhitectural, fațada va fi refăcută la starea inițială, cu tâmplării de lemn și geam termopan, vom reface partea de ceas solar și vom avea și o zonă de socializare pentru vizitatori”, a spus arhitectul Marius Mozoru.

„În 2006, dacă domnul Hotnogu nu era viceprimar, clădirea putea să dispară cu totul! Atunci, în ciuda comisiei zonale de monumente istorice, ne-am asumat riscul de a aviza direct refacerea luminatorului. A fost un risc pentru că nu cunoșteam cu adevărat ce se întâmplă cu clădirea. Locuitorii, după cum bine știți, erau și ei îngrijorați. Nu cunoșteam ce înseamnă structura clădirii, rezistența ei și ce se poate face mai departe […] Ceasul este unul dintre cele trei care au mai fost identificate în Banatul de munte. Este și cel mai valoros pentru că păstrează suficient de bine elementele și indicatorul. În 2009 încă funcționa. Locatarii au pus un băț și se orientau pentru că le plăcea «jucăria»”, a spus omul de cultură Ada Cruceanu.

„Vreau să dezvălui faptul că acest proiect m-a făcut să mă reîntorc în administrație și să vin din nou la Primărie. Mi-am dorit foarte mult să mă ocup personal și să mă asigur că această clădire va renaște. Este posibil să renască și alte locuri din oraș. Cred că viitorul va fi frumos. Visul meu este ca aici, la câteva sute de metri, furnalul să devină muzeu și spațiu vizitabil pentru toți reșițenii și cetățenii României. Furnalul este una din piesele foarte importante, chiar singura, din Sud-Estul Europei. Sper ca în perioada următoare să facem lobby și să arătăm pe baza bunelor practici cum reușim să punem în valoare obiective mai mici și să arătăm că în viitor avem capacitatea să facem lucruri mai mari”, a declarat Dorinel Hotnogu, consilier pe probleme de cultură.

Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, APEL 3 – Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice. Finanțare nerambursabilă solicitată reprezintă 8,769,785.26 de lei, care însumează 80% din valoarea totală. Contribuția proprie eligibilă este de 2,192,446.31 lei, adică restul de 20%.

• Tweet
• Pin It