Fără interes pentru stoparea poluării definitive pe iazurile Boşneag şi Tăuşani

Reprezentanții Ministerului Mediului fie au alte preocupări, fie poluarea cu steril de la Moldova Nouă nu este un subiect foarte interesant pentru a capta atenția. Se pare că nimeni nu aude strigătul disperat al Grupului Ecologic de Colaborare Nera care avertizează că varianta umectării, adoptată pentru ținerea în frâu a prafului ucigător pe iazul Boșneag – extindere, nu reprezintă o soluție viabilă pentru stoparea definitivă a poluării, solul și apele contaminate continuând să pună în pericol sănătatea celor 18.000 de locuitori din zona Clisurii Dunării.

Anul trecut Guvernul României a adoptat varianta umectării pentru stoparea poluării cu nisip industrial în zona iazului Boșneag (poluare resimțită atât în orașul Moldova Nouă, cât și în Serbia, aceasta fiind cauzată de tratarea chimică a banatitei în cadrul fostei Societăți Miniere Moldomin S.A.), întreaga investiție ridicându-se la 6 milioane de lei, asta pentru a evita conflictele dintre țara noastră și Serbia (cea care a reclamat Statul Român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene).

Cu toate acestea, reprezentanții GEC Nera spun că poluarea de la Moldova Nouă nu este doar una de natură aeriană, ea regăsindu-se atât la nivelul solului, cât și a apelor. În plus, ecologiștii sunt de părere că lucrările de pe iaz nu au reușit încă să treacă examenul, ținerea în frâu a poluării putând fi dovedită abia după o perioadă de secetă, dar și după o perioadă de vânt.

În ideea de a evalua impactul activităților miniere de exploatare a cuprului asupra calității apei din zona transfrontalieră, GEC Nera, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara și Institutul pentru Minerit și Metalurgie din Bor (Serbia), implementează, în perioada 9 septembrie 2019-8 septembrie 2021, proiectul RORS 337 „Reţea România- Serbia pentru evaluarea și diseminarea impactului activităților miniere de exploatare a cuprului asupra calității apei din zona transfrontalieră”, finanțat prin RoS-NET2 – Programul Interreg – IPA CBC România-Serbia.

Principalul rezultat al proiectului va fi un studiu asupra conţinutului în metale grele a materialului solid din iazurile Tăuşani – Boşneag aparţinând Moldomin S.A. Moldova Nouă, precum şi a conţinutului în metale grele a apelor de suprafaţă şi subterane din zona celor două iazuri. Studiul va propune, de asemenea, metode de remediere a contaminării cu metale grele a solului și a apelor din zonă.

Pentru realizarea tuturor activităților prevăzute în proiect, mai exact pentru prelevarea probelor de pe suprafața celor două iazuri, e nevoie ca lichidatorul judiciar al societății Moldomin S.A. – RTZ & PARTNERS S.P.R.L – să permită accesul cercetătorilor pe suprafața iazurilor.

Deoarece lichidatorul nu a răspuns adresei celor de la GEC Nera (adresă trimisă în data de 23 ianuarie 2020), adresă prin care era solicitată permisiunea pentru ca specialiștii să poată intra pe suprafața iazurilor, organizația non-guvernamentală a cerut sprijinul, în data de 31 ianuarie 2020, Ministerului Mediului pentru a oferi o mediere cu lichidatorul judiciar al Moldomin S.A., totul pentru ca proiectul să poată continua. În zadar însă întreaga agitație. Nici până în prezent, Ministerul Mediului nu a avut timp să răspundă solicitării venite din partea ONG-ului.

Cu privire la hopurile întâmpinate, dar și cum se va derula proiectul în faţa anumitor piedici, președintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza, a explicat pentru expressdebanat.ro:

„Nu am primit niciun răspuns de la nimeni. RTZ & PARTNERS S.P.R.L consideră acea zonă ca fiind una privată, ori eu nu înțeleg toată această situație. Cum poți să consideri o zonă privată când terenul este al Statului, al fostei Moldomin S.A. Chiar dacă ai intrat în proces de lichidare, lichidatorul nu înseamnă că, începând un proces de lichidare, a schimbat regimul juridic al terenului.

Poluarea există în continuare, aceasta fiind produsă de deșeu. Nimeni nu oprește apele să spele în continuare acest depozit. Poluarea ajunge în stratul subteran, în fântânile oamenilor, în cursurile de apă de suprafață, unde se adapă, vara, animalele. Cea mai mare parte a poluării nu a fost stopată.

În cadrul proiectului, specialiștii vor face analize chimice, toxicologice pentru a veni cu măsuri de remediere a acestei poluări pe termen lung și durabil. Poluarea solului și a apelor subterane continuă și asta trebuie stopat. Pentru asta avem nevoie de a preleva probe de apă și de sol de pe suprafața iazurilor. Dacă lucrurile nu se vor remedia, vom căuta probe de pe terenuri care sunt pe domeniul public. Pentru că ce este pe iazuri, datorită poluării aeriene, ajunge și în zone care se află pe domeniul public, iar în multe cazuri, descărcarea acestor deșeuri industriale a avut loc în proximitatea iazurilor: pe marginea drumurilor, râurilor, pârâurilor din apropiere. Doar că una e proba de sol de pe iazuri, cu rezultate directe, iar cu totul altceva reprezintă măsurătorile indirecte”.

• Tweet
• Pin It