Portret robot pentru criminali

Autorii omorului din livada situată între localitățile Măgura și Măru nu sunt prinşi şi nici identificaţi la o săptămână de la comiterea oribilei fapte.

Preşedintele Tribunalului Caraş-Severin, judecătorul Rustin Ciasc (foto), a analizat toate cazurile de omor din ultimii ani care au avut loc în judeţ, creionând profilul autorilor unor astfel de fapte. Analiza respectivă este cuprinsă în lucrarea de doctorat a magistratului şi ar putea ajuta la restrângerea cercului de suspecţi în cel mai recent caz de omor. Dacă până acum toţi criminalii au fost identificaţi, autorii omorului din livadă sunt deocamdată necunoscuţi. ,,Pe baza centralizării tuturor datelor analizate, putem concluziona că portretul robot, profilul topologic al autorului omuciderilor săvârşite în judeţul Caraş-Severin în ultimii trei ani şi jumătate conturează un bărbat de cetăţenie română, care trăieşte în mediul rural şi are o locuinţă stabilă, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 40 de ani, necăsătorit şi fără copii, consumator ocazional de alcool, provenind dintr-o familie organizată, cu un nivel de instruire în general de nivelul studiilor gimnaziale, adesea fără ocupaţie, cu stagiul militar nesatisfăcut, fără apartenenţă la un grup care să fi desfăşurat activităţi predelicvente, fără antecedente penale, ce acţionează în urma declanşării unui conflict spontan, desfăşurat îndeobşte fără martori, adesea pe fondul consumului de alcool, dar păstrându-şi discernământul şi adoptând o rezoluţie infracţională simplă, într-un interval de timp redus, fără adoptarea unor măsuri în vederea săvârşirii sau ascunderii infracţiunii, utilizând arme albe şi nebeneficiind în general de acordarea unor circumstanţe atenuante sau agravante”, notează Rustin Ciasc în lucrarea sa de doctorat cu titlul ,,Evoluţii şi tendinţe în protecţia dreptului la viaţă prin mijloace de drept penal”.

Profilul victimei

Preşedintele Tribunalului Caraş-Severin a făcut în aceeaşi lucrare şi un portret al victimelor infracţiunilor de omor, având la baza cercetării infracţiunile de acest gen din ultimii trei ani şi jumătate. Magistratul a concluzionat că e vorba de un bărbat cu vârsta între 31 şi 60 de ani, de cetăţenie română, căsătorit şi fără copii, care trăieşte de obicei în mediul rural, adesea fără ocupaţie, fără antecedente penale. În general, victimele infracţiunilor de omor din judeţ nu se află în relaţii de rudenie cu agresorul şi nici de fapt şi au adoptă de regulă o atitudine de evitare a conflictului. ,,În ceea ce priveşte situaţiile caracteristice comiterii unor omucideri, acestea sunt în general evenimente petrecute în mediul rural, care nu sunt săvârşite în concurs cu alte infracţiuni, reprezentând cel mai adesea conflicte spontane, petrecute de regulă în locuinţa victimei sau pe câmp, adesea pe fondul consumului de alcool”, a mai concluzionat judecătorul Ciasc. Multe dintre aspectele prezentate de judecător se regăsesc şi în filmul omorului din Valea Bistrei, astfel că anchetatorilor le-ar putea fi de mare folos această analiză.

De la dreptul la viaţă la eutanasie!

Structurată pe patru capitole, lucrarea de doctorat a magistratului Rustin Ciasc cuprinde şi alte analize foarte interesante, multe legate chiar de prevederi ale noului Cod penal ce urmează a intra în vigoare din 2014. Primul capitol are are ca obiect dreptul la viaţă ca drept fundamental al omului. ,,E tratată consacrarea internaţională a dreptului la viaţă, evoluţia istorică a conceptului, controversele privind definirea noţiunii de viaţă, dar şi  pedeapsa cu moartea şi chestiunea abolirii la nivel global. În capitolul doi am tratat începutul vieţii şi semnificaţiile sale penale, trecând prin diferitele forme de viaţă, ovulele şi celulele Stem, apoi aspecte legate de embrion, controversele privind statutul de fiinţă sau ţesut organic, transferul de embrioni, problema fătului, a avortului, problema produsului concepţiei, apoi analiza infracţiunilor care vor fi prevăzute în noul Cod penal relativ la făt, vătămarea făptului, uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşite de către mamă. În capitolul trei m-am ocupat de omucidere privită ca agresiune extremă, am analizat punctual infracţiunile omor simplu, omor calificat, loviturile cauzatoare de moarte, uciderea din culpă şi aspectele criminologice”, ne-a dezvăluit preşedintele instanţei cărăşene. Finalul lucrării e concentrat în special pe sfârşitul vieţii şi pe dreptul persoanei de a dispune de propria sa viaţă. Sunt abordate chestiuni legate de eutanasie, de uciderea la cererea victimei, infracţiune prevăzută în noul Cod penal, şi determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

• Tweet
• Pin It