Și, dacă îmi permiteți, prin acest titlu vă trimit pentru început la doi artiști care aveau fiecare câte o melodie cu același titlu. Mihai Constantinescu și Louis Armstrong. Așa-i că, dându-ne cu greu la o parte simțul patriotic, a compara cele două piese muzicale și pe cei doi artiști este aproape o blasfemie? Desigur că monstrul sacru este americanul și nu al nostru.
Am făcut această introducere înainte de a ajunge la ceea ce vreau să vă transmit acum. Și anume că este absolut firesc să simțim românește, să ne mândrim cu neamul și cu nația noastră, dar să nu sărim calul bântuind prin tunelurile subterane din Bucegi așteptând reîncarnarea lui Zamolxes. Ce ne deosebește pe noi de cei din Lumea Nouă și din Occident? Cred cu tărie că atârnarea cu capul în jos și cu fumul de ardei iute ce le intra în nas slugilor de pe moșiile boierești. Boierii nu aveau contract cu țăranii ce le lucrau pământurile. Era o continuare a sclaviei ce fusese de fapt abolită. Lumea liberă a excelat în sclavagie, chiar a inventat sistemul, veți spune. Dar, în punctul zero, când s-a spus stop joc, la ei a continuat într-un fel, la noi în altul.
Și acum sclavia continuă. Cum spuneam, la ei într-un fel, la noi în altul. Ești angajat la o firmă privată sau la stat, la ei nu ai grija locuinței, a hranei, a întreținerii. Îți ajunge și de un trai decent, bașca două săptămâni de concediu pe unde vrei tu. Dominicană, Mexic, Cuba etc. Subliniez că vorbesc despre angajați cu salarii medii. La noi, sclavagești pe un salariu ce nu îți permite o locuință, un nivel de trai decent, facturi ce ar reprezenta adevăratul tău necesar de consum. Concedii prin alte lumi? Hai să fim serioși! De ce oare se întâmplă toate astea? Pentru că, cred eu, una dintre cauzele majore este schimbarea lui boier Vintilă cu boierii din clasa politică a ultimilor 30 de ani. Semianalfabeți, fără empatie față de semenii lor, cu facultăți și doctorate furate, puși pe căpătuială și pe îndestularea neamurilor lor. Niște nemernici, fără iubire de semeni și de țară. Ei, ei și doar ei. Sunt dovediți drept lotri, dar nu se lasă aidoma șarpelui căruia i-ai tăiat capul. Ca lipitorile se fac una cu comorile produse de sclavii de sub ei. Ei hotărăsc destine, ei spun cine are dreptul să dezvolte o afacere, ei spun cine și unde se angajează, ei spun cine trăiește și cine moare prin mizeria ce au instalat-o în spitalele țării. Ei sunt ciuma care a înlocuit fumul de ardei iute. Ei sunt pelagra unei societăți prin care se mai mișcă, cu sfială și pe bani puțini, intelectuali și performeri în atât de multe domenii încât îți vine să te întrebi de unde atât de multă binecuvântare în neamul ăsta românesc? Ei sunt cei care au vândut țara pentru niște iluzorii averi. Boierii de ieri, politicienii de azi. Dar noi supraviețuim. Și dacă, în urma unui sondaj, iese primul Armstrong în dauna lui Constantinescu, le umplem frigiderele americanilor cu tunelurile de sub Bucegi.