După potop, la vreme de viscol

Rezultatele Convenţiei PDL din 23 martie a.c. continuă să producă ecouri din cele mai importante în politica noastră naţională. Băsescu Traian, preşedintele României, care şi-a luat un surprinzător şi teatral adio de la PD şi de la PDL, a anunţat că va contribui la formarea unei noi construcţii de dreapta, încălcând, pentru a nu ştiu câta oară, Constituţia. Motiv de suspendare?  Categoric. Dar copreşedinţii USL stau încă pe gânduri, considerând că o astfel de acţiune politică ar face mai mult rău României, în plan intern şi, mai ales, extern, decât supravieţuirea cu Traian Băsescu. Încă un an şi jumătate de-acum încolo. Între timp, USL-ul lucrează la modificarea Constituţiei, astfel încât să-l lege pe actualul preşedinte de mâini şi de picioare. O modificare menită să reteze şi ultimul picior al mesei vine din partea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, care a propus ca viitoarea Constituţie să conţină o prevedere prin care preşedinţia să nu mai poată face propuneri pentru Curtea Constituţională. Principalele instituţii cu această capacitate urmând a fi  ministrul Justiţiei şi Parlamentul. Băsescu Traian, aflat într-o situaţie jalnică, îşi ia o măsură de prevedere şi-l plantează în CCR pe Daniel Morar. Chiar şi aşa, îi întrevăd o situaţie grea pentru firea lui, în acel ultim an de mandat sub umbrela Constituţiei revizuite. Până una alta nu-şi pune ghetele în cui şi, pentru a abate atenţia opiniei publice de la ruşinoasa înfrângere din Convenţia PDL, trimite lui Ponta şi lui Antonescu o misivă-ultimatum, prin care le cere celor doi ca până la sfârşitul lui aprilie să desemneze Procurorul General şi şeful DNA, aflaţi la nu se mai ştie a câta prelungire de mandat, dar şi eliminarea din Guvern a miniştrilor cu dosare penale, ca şi a parlamentarilor acuzaţi de ANI de conflict de interese. Şi Ponta, şi Crin Antonescu i-au răspuns la mişto, ca unui neica nimeni, într-o atmosferă de veselie şi asigurându-l public că îi vor răspunde scrisorii sale tot printr-o scrisoare. Aşadar, vom intra în perioada epistolară cu Băsescu Traian, urmărind, practic, un singur lucru. Să-l scoată din toate săritele şi să-i dea de înţeles că puterea lui s-a cam dus. Multă lume se întreabă acum ce va face Vasile Blaga cu PDL-ul. Se va rupe partidul? Deocamdată, nu. Din punctul meu de vedere, PDL-ul, scăpat acum de Băsescu, are şanse să mai însemne ceva în viaţa publică. Băsescu Traian aflându-se în sondaje la un procent mult sub PDL, în ceea ce priveşte încrederea electoratului. Devenise tot mai clar că trage partidul în jos şi, practic, îl duce la pieire, făcându-l să aibă soarta PNŢCD-ului. Elena Udrea însăşi a anunţat că nu va părăsi partidul, ci va face o opoziţie puternică din interiorul PDL-ului  la adresa USL-ului. În ceea ce priveşte predarea PDL-ului către PNL, Blaga a declarat că asta este o bazaconie. După cum vedeţi, Băsescu Traian a cam fost scos din toate jocurile. Nu pentru motive de sănătate, ci pentru că i s-a arătat cartonaşul roşu.


/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/