La Spitalul Județean din Timișoara, medicii din Urgență și Terapie Intensivă simt epuizarea zilnic, din cauza lipsei de personal și a pacienților agresivi. Situația le afectează munca de zi cu zi.
Personalul medical de la Spitalul Județean Timișoara simte pe pielea lui ce înseamnă burnout, mai ales în secțiile de urgență și ATI, unde stresul și responsabilitatea sunt maxime.
„După ce că suntem puțini, suntem și «prăjiți».”, a declarat pentru expressdebanat.ro Mihai Grecu, șeful Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Timișoara. Aici lucrează 24 de medici, iar echipa e aproape de limită. Un plus de 30% ar fi binevenit.
„Încă din 2018 am făcut o cercetare pe burnout în UPU, dar și în alte două unități de primiri urgențe, la Oradea și Craiova, iar rezultatele nu au fost neapărat încurajatoare. Aproape 20% dintre colegi aveau nivel mediu sau scăzut de burnout, și asta era înainte de pandemie. (…) Burnout-ul crește exponențial deficitul de personalul pe care îl avem în sistemul de urgență. Ca să mă exprim altfel, după ce că suntem puțini, suntem și «prăjiți».”, a mai explicat medicul Mihai Grecu.
A confirmat existența fenomenului și Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean din Timișoara.
„Burnout există, mai ales în ATI, profesia cu cel mai mare nivel de epuizare din lume. Dar e compensat de multe ori de bucuria de a face o profesie care dă niște satisfacții. Salvezi niște vieți omenești. Asta dă un echilibru. Cât timp găsești sens în ceea ce faci, burnout-ul e ușor de controlat. Le zic mereu tinerilor mei colegi, trebuie să vă placă, e singura șansă. Ori vă place, ori o s-o urâți, nu există o stare intermediară.”, a declarat Dorel Săndesc.

Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean din Timișoara, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă
Medicul a atras atenția, în context, și asupra agresivității pacienților.
„Nu neg că există probleme, sunt și în Spitalul Județean atâtea, la 4.900 de angajați…, dar câteodată totul se generalizează negativ și personalul resimte foarte intens acest lucru. Se vede și în tendința asta de agresivitate vizavi de personalul medical. De altfel, salut noua inițiativă legislativă în care un comportament agresiv în instituțiile publice va fi sancționat mai serios. E normal să fie așa. Noi ca doctori, față de ultraj, suntem mai puțin protejați decât paznicii, decât pădurarii. Se impune o soluție pentru a evita asemenea situații, care sunt efectiv devastatoare nu numai pentru noi, în general pentru actul medical.”, a subliniat Săndesc.
Deși existența fenomenului de burnout este confirmată în rândul personalului medical, la DSP Timiș nu au fost raportate oficial cazuri. Totuși, DSP a început, acum aproximativ o lună, campanii de prevenire a fenomenului, cu manageri de spitale, psihologi și specialiști în resurse umane. Printre măsurile planificate se numără și deschiderea unui centru pilot în Timiș, dedicat prevenirii burnout-ului în rândul medicilor.
„Printre direcţiile concrete de acţiune convenite se numără elaborarea unui Ghid judeţean de prevenire a burnout-ului; constituirea unui Grup de Lucru DSP – Colegiul Medicilor – Colegiul Psihologilor; recomandarea de evaluări psihologice periodice în toate unităţile sanitare; elaborarea anuală a unui Raport judeţean privind sănătatea ocupaţională; iniţierea unui centru pilot pentru prevenirea burnout-ului în judeţul Timiș.”, a declarat Cornelia Bubatu, purtătorul de cuvânt al DSP Timiș, pentru expressdebanat.ro.