Drumul Reșița-Văliug, înghețat într-un contract de deszăpezire care ne arde!

Express de Banat vă prezintă firmele care ar trebui să se ocupe cu deszăpezirea drumurilor judeţene, valoarea şi durata acestor contracte, precum şi detalii privind caietul de sarcini şi… problemele apărute.

Prima discuţie care trebuie lămurită, atunci când vorbim despre deszăpezirea drumurilor judeţene, este gradul de viabilitate al drumului judeţean respectiv. Fiecare drum judeţean are un grad de viabilitate, de la I la IV, în funcţie de mai multe criterii, cel mai important fiind media autoturismelor care-l tranzitează într-o zi/lună. Astfel, cele mai tranzitate au grad de viabilitate de nivel I, iar cele mai puţin circulate au un grad de viabilitate de nivel IV.

Firmele de deszăpezire trebuie să intervină la intervale bine stabilite, cu utilaje şi materiale bine definite şi stabilite de lege, în funcţie de acest grad de viabilitate.

Cum judeţul Caraş-Severin este unul de munte (cu localităţi răsfirate), dar şi puternic depopulat, numărul de autoturisme ce ne străbat drumurile judeţului este mic aşa că, din punct de vedere tehnic, toate drumurile judeţene sunt teoretic de nivel IV, adică se intervine când se poate şi cu ce se poate, drumurile trebuind deszăpezite complet la câteva zile bune după oprirea ninsorii.

Totuşi, Consiliul Judeţean Caraş-Severin nu a încadrat principalele drumuri judeţene la nivelul de viabilitate IV, ci, pentru a veni în sprijinul primarilor şi al populaţiei din acele zone, a încadrat drumurile Reşiţa-Grădinari şi Berzovia-Vermeş-limita judeţ Timiş în grad II de viabilitate, restul, cu mici excepţii, fiind declarate cu o viabilitate de gradul III.

Această încadrare a şi fost discutată şi aprobată de către plenul Consiliului Judeţean, deci a fost asumată de către consilierii judeţeni, prin vot.

Despre mult discutatul drum Reșița-Văliug!

DJ 582 Reşiţa – Văliug este încadrat, conform HCJ 199/23.08.2016, la nivelul III de viabilitate, care stabilește modul de organizare privind programul de lucru, dotarea cu utilaje și intervalele maxime de timp necesare intervențiilor. De aici şi uimirea noastră privind interpelarea de acum a consilierului judeţean Cristian Gâfu, liderul grupului PNL-UNPR din Consiliul Judeţean, care, vedeţi bine!, nu ştie ce a semnat şi s-a votat în plen!

Acordul cadru având ca obiect servicii de deszăpezire şi de combatere a poleiului pentru DJ 582 Reşiţa – Văliug a fost încheiat în 02.02.2015 pe o perioadă de 36 de luni. În prezent se află în derulare Contractul subsecvent nr. 2, încheiat în data de 02.02.2016 şi valabil până în data de 01.02.2017.

De fapt, contractul cuprinde deszăpezirea DJ 582 Reşiţa-Văliug-Slatina Timiş la pachet cu DJ 582D (Văliug-Crivaia-Vila Klaus) şi DJ 582E (Pasul Prislop-Semenic), a fost semnat pe 2 februarie 2015 cu SC Camand Impex SRL şi expiră pe 2 februarie 2018. Primul tronson are 60 km, dar deszăpezirea se face pentru numai 53,5 km, restul fiind în intravilanul localităţilor pe care le tranzitează, al doilea tronson este de 8 km, iar cel spre Semenic, de 9 km, deci contractul presupune deszăpezirea a 70,5 km pentru suma de 507.400 de lei pentru toată durata contractului.

Conform normativului pentru intervenția la nivelul III sunt impuse următoarele intervale de intervenție:

• răspândirea de material pentru combaterea poleiului și înzăpezirii se face în termen de maximum 7 ore de la semnalarea fenomenului;
• deszăpezirea drumului pe minimum o bandă de circulație de sens se face în termen de 16 ore;
• deszăpezirea drumului pe toată partea carosabilă: 48 de ore;
• curățarea zăpezii de pe platforma drumului (asigurarea circulației pe toată partea carosabilă) : maximum 4 zile!

Poveste cu sarea din bucate

O altă mare problemă a acestor contracte de deszăpezire, contracte încheiate sub „înaltul patronaj” al lui Sorin Frunzăverde – Ionesie Ghiorghioni – Gina Pavel şi Marius Andriţoi, a fost lipsa din caietul de sarcini a prevederii că, pe sectoarele de drum în pantă şi pe cele cu risc de apariţie a poleiului, pe lângă materialul antiderapant, trebuie folosite şi materiale anti-îngheţ (clorură de calciu sau de natriu). Pe româneşte, contractele obligă companiile să acţioneze doar cu sort, fără sare sau clorură de calciu, ceea ce face practic ineficientă activitatea de deszăpezire la temperaturi mici şi generează polei sau crearea unui strat de zăpadă frământată, care este la fel de periculos pentru siguranţa traficului.

Odată cu preluarea conducerii Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Domeniului Public şi Privat a Consiliului Judeţean Caraş-Severin de către Corina Pascotă, aceasta a sesizat problema şi a cerut clarificări Curţii de Conturi. Cum contractele au fost deja semnate, inspectorii Curţii de Conturi au arătat că se poate folosi material antiderapant extra faţă de cel prevăzut în contract, dar fără a se mări valoarea contractelor.

Cu alte cuvinte, firmele de deszăpezire pot da şi cu sare în zonele sensibile, dar pe cheltuiala lor! Altfel, aşa cum s-a întâmplat luna trecută pe drumul Reşiţa-Grădinari, vor fi amendaţi de către Poliţia Rutieră.

Pe surse am aflat că, în anii trecuţi, drumarii care au câştigat contractele de deszăpezire puneau sare de la ei, iar cei de la CJ le mai decontau pe şest câţiva km în plus, ca toată lumea să fie mulţumită. Acum, însă, nu mai vor. Iar sursele noastre spun că, în fapt, în cazul drumului Reşiţa-Văliug, este chiar o răzbunare a acestora la adresa primarului Reşiţei, Nelu Popa, tocmai pentru a-l sabota, ştiut fiind că edilul şef străbate foarte des acest drum.

„Conform caietului de sarcini, care a stat la baza achiziţiei serviciilor de deszăpezire prin licitaţie deschisă în anul 2015, materialul antiderapant folosit este nisip de râu sort 0-8 mm. Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat Caraș-Severin a solicitat operatorilor economici să-şi exprime disponibilitatea de a utiliza sarea în componenţa materialului antiderapant, fără a modifica costurile contractului, dar aceştia au răspuns negativ solicitării beneficiarului”, transmit oficialii Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Tot potrivit normelor de viabilitate a drumurilor, pentru a putea interveni în timp util, prestatorul are obligația să cunoască în orice moment situația reală de pe teren. Informațiile necesare sunt obținute prin patrularea pe drum (revizii) cu mijloace mecanice (auto cu lama și răspânditor) dotate cu telefoane mobile, iar personalul tehnic însoțitor va comunica situația în acel moment la bazele de deszăpezire. Aceste revizii trebuie efectuate dimineața între orele 03:00-05:00, după-amiaza între orele 15:00- 17:00 și ori de câte ori se considera necesar. Rămâi pe Express de Banat să vezi cine are contractele de deszăpezire şi pe celelalte drumuri!

• Tweet
• Pin It