Dragă Cholo. E groasă, groasă rău!

Mâncați și distrați-vă. Azi de Sfântul Ștefan, mâine și poimâine, de Revelion, de Bobotează de primii sfinți trecuți în calendar. Înainte de sfârșitul anului făceți-vă o poză la locul de muncă, cu șefii, cu colegii, cu femeia de serviciu, cu portarul. Distrați-vă la maxim și uitați toate glumele proaste făcute pe seama voastră, bârfele și invidia.

Mesajul este adresat celor 1,3 milioane de bugetari, doctori, dascăli, personal contractant, polițiști, militari, cu precădere celor 700 mii de funcționari din administrația publică. Gata, ajunge! Prea mulți și prea costisitori pentru buget. A spus-o și Bolo (nea Ilie chiar a condiționat intrarea la guvernare de reducerile de personal), a repetat-o și Cholo și, într-un fel sau altul, și Huno este de acord cu o astfel de măsură. Prins cu ușa, Cholo a întors-o ca la Ploiești. În urmă cu o lună, două, dădea asigurări că nu se va atinge nimeni de personalul administrativ cât va conduce el guvernul. Numai că nu s-a jurat pe carnetul roșu de partid. Și bine a făcut.

Acu’, după ce a stat de vorbă la o pălincă, o slană și un cârnat cu Bolo, parcă e altul: „În prezent, funcționarul public a devenit similar cu cornul abundenței. Așa arată raiul oricărui angajat din România: multe zile de concediu pe an, salarii mai mari ca la privat, sporuri fără niciun criteriu de performanță și garanția că aproape nimeni nu te poate da afară, indiferent dacă îți faci treaba sau nu. Aceste lucruri trebuie să înceteze”.

Zi zău cu limba scoasă, Cholo dragă. Altfel nu te cred. Și pe cine să dai, frate, afară? Pe polițiști sau jandarmi? Imposibil, de ăștia am mai avea nevoie. Pe medici? Să fim serioși. Pe militari? Atât ne-ar mai trebui, ăștia măcar știu să țină o armă în mână, să execute un culcat, să bată pasul de front, varianta NATO. A, pe funcționari! Înțeleg, după ce v-ați chinuit să-i angajați, să le dublați numărul în primării, consilii județene, prefecturi, ministere (și știu că nu v-a fost deloc ușor), acum le desființați posturile, îi trimiteți acasă fără nicio remușcare. Păi asta-i treabă, dragă Cholo?

Apoi, pe ce criterii faceți toate astea cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale? Pe bază de meritocrație, cumva? Să fim serioși, că doar nu îi veți lăsa pe dinafară pe nepoții, drăguțele, nevestele prietenilor ori pe cei care v-au fost alături în campania electorală, când li s-au promis și marea, și sarea. Și atunci? Trageți la sorți? Ei, nici chiar așa. Atunci rămân de sacrificiu cei săraci cu duhul, care și-au văzut de lucru și n-au lipit afișe în campaniile electorale. Oricum ai da-o, oricum ai întoarce-o, tot rău ieși pentru că, dragă Cholo, situațiunea e groasă, groasă rău și cu păr prin părțile esențiale.

• Tweet
• Pin It