2025 a adus schimbări importante în politica românească. Românii l-au ales președinte pe Nicușor Dan, iar județul Timiș se remarcă prin doi reprezentanți la vârful partidelor: Dominic Fritz, președinte USR, și Sorin Grindeanu, președinte PSD.
Anul a început cu un eveniment major. Pe 10 februarie, Klaus Iohannis anunța că demisionează din funcția de președinte, motivând că procedura de suspendare inițiată în Parlament este inutilă și nefondată. Demisia a devenit efectivă pe 12 februarie, iar interimatul a fost preluat de președintele Senatului, Ilie Bolojan. Decizia venea odată cu apropierea alegerilor prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai.
Românii l-au ales președinte pe Nicușor Dan, iar județul Timiș se remarcă prin doi reprezentanți la vârful partidelor naționale: Dominic Fritz, președinte USR, și Sorin Grindeanu, președinte PSD.
După primul tur al alegerilor prezidențiale, scena politică s-a resetat. Elena Lasconi a demisionat din fruntea USR, după ce a obținut doar 2,68% din voturile românilor, în primul tur, clasându-se pe locul 5. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a preluat inițial interimatul; ulterior a fost ales președinte al USR la nivel național.
CITEȘTE ȘI: „Nu e nicio cale pentru Elena Lasconi în turul 2”, spune Fritz. USR merge cu Nicușor Dan
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan câștigă detașat Timișul. Rezultatul votului din turul 2
„Misiunea mea este să ne reconectăm cu alegătorii noștri, cu aliații noștri. Voi fi un președinte care deschide partidul. Vom începe o perioadă de reconstrucție.”, declara Fritz după preluarea conducerii partidului. „Voi rămâne primar al Timișoarei. Este onoarea vieții mele să fiu primar al acestui oraș.”, adăuga el.
Pe finalul anului, Dominic Fritz și-a obținut cetățenia română.
La câteva luni după câștigarea mandatului, președintele Nicușor Dan venea la Timișoara în prima sa vizită oficială. A participat la Timișoara Cities Summit 2025, s-a întâlnit cu lideri internaționali și locali, a vizitat companii și biserici din oraș.
Și la PSD au avut loc schimbări la nivel național. Deputatul Sorin Grindeanu a preluat conducerea partidului după demisia lui Marcel Ciolacu.
„Cât timp domnul Grindeanu este președinte al partidului, nu am ambiții să fim doi lideri din Timișoara în conducerea centrală. Am poziția mea în partid, fără să am funcții suplimentare.”, explica Alfred Simonis, președintele PSD Timiș. „Sunt președinte al județului Timiș și această poziție îmi conferă suficientă vizibilitate și în afară, și în interiorul partidului. Am spus în campanie că dacă știi să joci această poziție, e una dintre cele mai importante din România și credeți-mă că așa e.”, a mai spus Simonis.
Schimbările de la nivel național s-au reflectat și în filialele județene. La USR, senatorul Sorin Șipoș a preluat conducerea organizației Timiș, iar viceprimarul Paula Romocean conduce organizația din Timișoara.
PNL Timiș a rămas blocat sub conducerea interimară a lui Marilen Pirtea și nu a organizat alegeri interne nici în 2025. După rezultatul votului din 4 mai, Pirtea a recunoscut că alianța cu PSD a fost o greșeală. PNL a pierdut încrederea electoratului, care s-a orientat masiv către candidați din afara coaliției, în special către Nicușor Dan.
La Timișoara, conducerea locală a trecut prin mai multe schimbări: după Mădălin Bunoiu, președinția interimară a fost preluată de Ionuț Gaiță, un om de afaceri apropiat de fostul primar Nicolae Robu.
Una dintre temele readuse în discuție în 2025 a fost reorganizarea administrativ-teritorială și comasarea comunelor mici. Dominic Fritz a cerut „curaj politic” și acțiune rapidă, avertizând că orice întârziere ar însemna pierderea a încă patru ani pentru eficientizarea administrației locale. PSD susține, de asemenea, comasarea localităților mici. „Localități de 100, 200 sau 500 de locuitori nu mai trebuie să existe. Ele trebuie comasate cu localități mai mari, să aibă minim 3.000–5.000 de locuitori și acces mai ușor la fonduri europene.”, a declarat Alfred Simonis.
Discuțiile de peste an au vizat și alegerea primarilor în două tururi și reducerea numărului de parlamentari, fără ca până acum să existe decizii concrete. În ceea ce privește pensiile speciale ale magistraților, liderii politici au convenit că este nevoie de ajustări.