Diplomaţie de tip nou şi legea ping-pong

Preşedintele Iohannis a ieşit în lume. A fost la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu şeful Consiliului European şi cu domnul Juncker, şeful Popularilor Europeni. Apoi a ieşit într-o conferinţă de presă, la care a participat şi comisarul european Corina Creţu. Astfel, am aflat că europenii l-au ascultat cu mare atenţie, mai ales în ceea ce priveşte Spaţiul Schengen. Aşa mi se pare normal. Nu să mergi întâi la plajă şi apoi să se roage să-l primească Obama? Nu? S-a lăudat apoi cu pactul pentru bugetul Armatei, apreciat de cei din Europa. Aşa mi se pare normal. Nu? Nu să mergi întâi la Viena şi apoi să aştepţi să fii invitat şi să te aştepte europenii. Parcă asta-i ordinea firească. Iohannis vrea să ne obişnuiască acum cu altfel de diplomaţie, având la bază principiul îmbinării plăcutului cu utilul. Nu i se pare însă util să fie de acord cu alt pact, sugerat de prietenul său, Victor Ponta. Pactul pentru Cultură. Ce e ăla? pare a zice. Pactul pentru Cultura română! Dacă era vorba despre pactul pentru Cultura germană, alta era situaţia şi ar fi lăsat-o pe madam Gorghiu să fie de acord. Pe când aşa, doamna şefă a PNL s-a învârtoşat la Ponta. Şi am înţeles că nu i se pare necesar ca PNL-ul să-i acorde sprijin pentru toate pactele sale, şi PNL-ul are pactele lui şi nu-i cere PSD-ului să se bage în jocul pactelor ca mod de a guverna. Mai ales că ei vor să ia puterea. Eventual dacă Geoană ar rupe PSD-ul şi cincizeci de parlamentari de-ai lor l-ar urma într-un nou partid de stânga. Atunci n-ar fi fost vorba de migraţie politică? Fenomen exclus de PNL. Şi-atunci, cum vor dărâma guvernul? Din interior. Şi aşteaptă să se întâmple acest fenomen. Aşadar, PNL-ul, un partid al principiilor, s-a pus pe aşteptat. Cred că vor aştepta mult şi bine! Asta e, de fapt, problema preluării guvernului. Aşteptarea moarte n-are! Legea Big-Brother se întinde ca un gumilastic. Între Curtea Constituţională şi generali, care nu ar fi toţi de acord să ni se asculte telefoanele şi să ni se umble prin calculatoare. Iar domnul Zegrean de la Curte zice că americanii au transmis că legea trebuie adoptată. Nu-l interesează terorismul, ci dacă legile care privesc lupta împotriva terorismului sunt constituţionale sau nu. În timp ce Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, declară că e bine să aibă loc o dezbatere publică şi eventual după aceea se va gândi la angajarea răspunderii. În timp ce Victor Ponta nici nu se gândeşte la angajarea răspunderii. De unde până unde? Şi astfel cu legea se joacă un fel de ping-pong şi e un fel de spălare pe mâini. Până atunci, să vedem şi noi legea pe masă. Sau sub masă. În afacerea asta, unde e CSAT-ul?

• Tweet
• Pin It