Diamantul arhitectural, ascuns sub ruine, șlefuit și readus la viață. Conacul de la Zăgujeni, comoara din Banat!

Raluca Paicu, fiică a acestor meleaguri, încă din copilărie îndrăgostită de Conacul de la Zăgujeni, este cea care împreună cu soțul ei, au devenit noii proprietari și au inițiat un amplu proces de restaurare, redându-i clădirii strălucirea de odinioară și pregătindu-l pentru a reintra în circuitul turistic.

Fiecare ungher al conacului șoptește o poveste, fiecare încăpere poartă un mic secret, iar din clipă în clipă te aștepți să întâlnești un nobil sau o contesă, călători din timpuri vechi, despre care doar cărțile mai relatează sau îi descoperi prin viul grai al oamenilor locului, puținii care au mai rămas în viață, evident din urmașii celor care au locuit la Conacul de la Zăgujeni, din comuna Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin.

„Trecutul” îmbrățișează „viitorul”, la Conacul de la Zăgujeni

Și iată, că după mai bine de opt decade, de sub ruine și de sub praful istoriei, lumina diamantului din Banat nu s-a stins, ci din contră, un strigăt mut, dar profund, al bijuteriei arhitecturale, prin truda omului de afaceri Viorel Murgoi, a atras noii proprietari, cei care de acum se îngrijesc să redea clădirii, strălucirea ce a caracterizat-o în veacuri.

Conacul a fost locul de joacă mult iubit al Ralucăi Paicu, și care iată, acum a intrat în posesia ei și a familiei acesteia, pentru că da, pământul ne cheamă, chiar și dacă suntem la sute, mii de km distanță de casă, într-un fel sau altul, istoria își revendică dreptul de a fi.

Conacul de la Zăgujeni

Cu rădăcini adânci în istoria multiculturală a regiunii, și cu prezența unor multiple generații, conacul își spune povestea, de la fondatorii săi, frații Miklós și Simon Jakabffy, la Imre și Gyula Kopal cei care au vândut perla imobiliară baronesei Hermine von der Heydte, până la familia de industriași, Juhász, cei care au și extins clădirea și au amenajat un parc cu arbori de esență rară, o seră și o zonă verde spectaculoasă. De-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, conacul a ajuns în mâinile trupelor ruse, urmând ca în perioada comunistă, clădirea să fie transformată într-un sediu al Stațiunii de Mașini Agricole, iar ulterior, servind Agromec.

Conacul de la Zăgujeni – holul principal

Dar conacul a fost și este de sorginte boemă, și iată că după decenii de uzură, la Zăgujeni istoria se scrie din nou, cu file de aur. Povestea conacului se va țese, de acum înainte, cu fire din epoca modernului, unicate, educative și multiculturale, așa cum bine îi șade unui astfel de giuvaier. Prin urmare, evenimentul „Zestrea – Festival de arte și bucurii” a fost cel care, oficial, a redeschis porțile frumosului conac, o oportunitate unică pentru toți cei prezenți să descopere și să pășească în universul acestui loc, să redescopere farmecul și bogățiile culturale ale regiunii.

Timp de două zile, peste 1000 de oameni au trecut pragul conacului, au celebrat istoria, arta, tradiția și valorile autentice ale Banatului, prin intermediul expozițiilor de fotografie, ateliere de creație și reconstituiri istorice, completate de concerte live și un festival culinar ce a promovat delicatesele locale.

O lecție prețioasă de istorie, oferită copiilor, la conacul de la Zăgujeni, de Ioana Nae, voluntar în cadrul Asociației Culturale Enciclopedia Dacica

Prezent la eveniment, Silviu Hurduzeu, președintele ales al Consiliului Județean Caraș Severin, a aplaudat, la scenă deschisă, inițiativa familiei Paicu, „niște oameni extraordinari de curajoși și inimoși care iubesc aceste locuri și care vor să le pună în valoare, din perspectivă culturală și turistică. Îi încurajez pe cărăşeni să meargă, să vadă clădirea palatului Jakabffy-Juhász din Zăgujeni, o mărturie a prezenței unei comunități armene pe meleagurile Banatului Montan. Asta apropo și de ceea ce cred eu că face aceste locuri în care trăim speciale: multiculturalitatea care a transformat Caraş- Severin într-un creuzet de idei și valori unice în România.”

Moment artistic la Conacul de la Zăgujeni

Pentru ca Zăgujeni, prin prezența majestoasă a conacului, să fie inclus pe harta turistică, nu doar a zonei, ci a întregii țări, evident că este nevoie de închegarea unor parteneriate puternice, așa cum promite și Gabriel Olariu, omul de afaceri care deține aeroportul din Caransebeș și care face ca lucrurile să se întâmple, de câțiva ani buni. Prin suportul oamenilor de afaceri, al administrației locale și județene, ai prietenilor și partenerilor din sferă culturală și artistică, Conacul de la Zăgujeni va deveni, încet, dar sigur, o enclavă a multiculturalității, a evenimentelor artistice, educative și de business de top, o ultimă tușă de rafinament și strălucire pe care bijuteria arhitecturală, cu întreaga sa poveste, o merită cu vârf și îndesat.

Conacul de la Zăgujeni

• Tweet
• Pin It