Despre una despre alta

Ca tot românul care se respectă, mi-am instalat de ceva vreme un televizor în bucătărie. Mai butonez în sezonul toamnă-iarnă, când se face cam frig seara în foișor. Și, dau duminică seara peste o minune de emisiune. Pe un post despre care aud că multă lume îl urmărește cu admirație. Nimeresc pe la nouă și ceva seara. Un tip spilcuit, care tocmai ce l-a evacuat pe celebrul Mitică de la Ligă din studio pe motiv că îi trecuse timpul de emisie. Lui Mitică, nu lui. Și începe televizionistul pe un ton demn de patologia isteriei să amenințe cu dezvăluiri și tot felul de lucruri nemaivăzute și nemaiauzite. Cert este că, în 30 de minute, cât am rezistat, a avut individul undeva înspre zece breaking news-uri. Unul dintre ele, adică una, pardon, era despre o chestie întâmplată în anii 70 ai secolului trecut! Noaptea minții, nu altceva. Ce m-a dat gata a fost vocabularul. Din 15, 20 de cuvinte, jumătate erau din familia explozibililor. Bombă era folosit o dată la cel mult 30 de secunde. Ce m-a șocat a fost să descopăr că respectivul post este undeva pe podiumul audiențelor tv din România. Mama ei de educație!

Urmăresc cu drag evoluția unei tinere de-a noastră din Reșița, ajunsă la o școală prestigioasă de tenis din Italia. Vreau să mă număr printre cei care o vor felicita la maturitate spunându-i că o încurajez încă de la începuturi. Îi cunosc părinții și îi felicit de acum pentru curajul și perseverența cu care investesc în viitorul fetiței lor. Probabil că mulți dintre reșițeni îi cunosc, este vorba despre familia Bondoc. Cu Mirela, mama de familie, cum s-ar spune, am avut un mic diferend sau, nici măcar atât. Am postat la un moment dat un articol din presa sportivă la adresa Simonei Halep, în care se admitea ca variantă și posibilitatea ca marea noastră tenismenă să se fi dopat. Mirela a pus tunurile pe toți ce ar fi gândit că acest lucru ar fi fost posibil. Recent, mi-a trimis un alt articol, prin care Mouratoglu recunoaște că i-a prescris Simonei acel blestemat de supliment. Triumful dreptății! Dragilor, și mie îmi este dragă Simona și iubesc orice român care își depășește condiția și ne face mândri că facem parte din această nație, cum sper să ne facă și micuța noastră reșițeancă. Dar, am făcut o școală unde printre alte principii ți se inocula că este obligatorie ascultarea tuturor părților. Din acest motiv am postat acel articol. Și clar, din suflet îmi doresc ca Simona să-și dovedească nevinovăția, iar micuța Antonia să ajungă în Top ten.

Ieri am aflat de decesul unei foste colege de breaslă, Oana Cenan Glăvan. Fata regretatului Doru Dinu Glăvan. M-au deranjat cumplit curvăsăraiele ce le-am citit pe Net referitoare la acest trist eveniment. Oameni ce le contestau calitățile, profesionalismul, nepotismele, le imputau ciupelile din buget și câte și mai câte, vărsau lacrimi de crocodil și-și fluturau sufletele îndurerate pe rețelele de socializare. Hai sictir!

• Tweet
• Pin It