Despre ei

Ei sunt cei intangibili. Ei sunt cei ce ne hotărăsc soarta. Ei sunt cei ce-și fac trambuline din hotărârile judecătorești spre locuri din lumea largă, de unde nu se vor mai întoarce. Ei sunt cei ce din remunerații de bugetar se bat la averi cu vedetele de la Hollywood. Ei sunt cei ce ne spun de la balcoanele palatelor că trebuie să strângem cureaua. Ei sunt gunoaiele vândute intereselor pecuniare internaționale (nu socialiste, sic!). Să vă mai scriu despre cine sunt ei?

Într-o singură formulare, sunt clasa politică românească. Cele mai fetide scursori ale societății românești s-au autointitulat politicieni. Care, ce fac de aproape 35 de ani? Pun pe butuci societatea românească. Pun biruri peste biruri și stau în genunchi în fața celor ce se află la celălalt capăt al lesei. Timp în care își iau peșcheșul. Și din piatră seacă ar scoate ceva bănuți pentru ei și pentru neamul lor. Doar uitați-vă la ce averi are un neica nimeni ajuns pe undeva prin administrație pe calea politicii. Se acoperă cu hârtii doveditoare doar pentru a salva aparența de corectitudine.

De multe ori sunt atât de nesimțiți că nici măcar nu se mai se sinchisesc de a salva aparențele. Cum mama dracului tu, un prost recunoscut de toți cei din comunitatea din care faci parte, după ce te-ai făcut politician ai prosperat de zeci de ori mai mult decât un cetățean onest, cu școli, cultivat și cu spirit întreprinzător?

Despre noi

Noi suntem niște lasă-mă să te las. Nu ne-am pierdut instinctul de descurcăreală dobândit înainte de 1989. Și ne descurcăm în continuare. Tencuim un zid la negru, facem o instalație electrică la negru etc. Mai facem și o mică bișniță, cumpărăm din stânga și vindem în dreapta, cu un profit echivalent cu salamul ce-l punem seara pe masa copiilor.

Nu ne trece prin cap și, dacă ne trece, ne este frică să-i luăm de gât pe cei ce ne obligă la manevre de subzistență. Noi suntem cei ce-i lăudăm pe aleși când ne toarnă o lopată de asfalt peste groapa din șoseaua ce trece prin fața casei, în loc să-i obligăm la a reface temeinic calea de deplasare. Noi mulțumim leprelor că ne-au redus prețul la pâine cu doi lei, după ce o scumpiseră cu zece lei. Noi suntem cei ce votăm iluzii. Iluzii pe care ei ni le vând. Și noi, consecvenți în prostie, ne bucurăm că avem la ce visa.

• Tweet
• Pin It