Despre bâjbâială

Da prieteni, cred că definiția actuală a ceea ce se întâmplă acum cu noi, cu vecinii și partenerii noștri europeni se cheamă bâjbâială.

A reușit permanent bronzatul președinte american să dea peste cap tot ceea ce însemna stabilitatea geopolitică între statele Lumii. Era problema conflictului Ukraina-Rusia. Pe care americanul se angajase că o rezolvă în 24 de ore. Uite că nu i-a ieșit. Mai mult, Trump a transformat SUA într-un SRL al cărui administrator s-a instalat. Și a produs un deranj mondial. Groenlanda, Canada, Canalul Suez, Golful Mexic ce ar trebui să fie neapărat ale Americii. Dar, mai ales, deranj în Europa.  Despre care președintele spune că parcă nu ar mai apăra-o. De ruși, firește.

Greu cu politica internațională în acest moment. Unde mai pui că, în arătarea cu degetul a Europei, punctul slab a fost identificat în România. Un exemplu în opinia adjunctului Vance de slăbire a democrației. Tupeu american dus la extrem, dacă e să ne referim la asaltul Capitoliului pus în practică de actualul președinte al SUA. Sau de reacția aceleiași administrații acum, față de evenimentele din Turcia. Dar, de când e lumea asta, cei puternici fac legile și dictează ce este corect, moral și calea de urmat.

Ce facem noi, mai degrabă clasa politică aflată la butoanele țării? Pare că doarme. Lui Georgescu i se cântă La mulți ani prin piețele și străzile din București în acțiuni autorizate sau nu de către administrație. Totuși, se întâmplă fără o intervenție clară, determinată a jandarmilor, conform Legii. Ciolacu și UDMR dau de înțeles că l-ar remania pe ministrul de externe, Emil Hurezeanu, pentru că ar fi prea lent în a reacționa la acțiunile partenerului strategic. Cireașa de pe tort, amânarea ,,până la o dată ce va fi comunicată ulterior” a intrării românilor, fără viză, în Regatul Trump. Eu cred că problema ridicării vizelor ar fi mai degrabă o chestiune de moral, de respect, un semn că într-adevăr relațiile României cu SUA sunt la nivel de parteneriat strategic. Dar, chiar nu ni s-a ivit șansa de a fi șoricelul roz ce sperie elefantul.

În rest, ai noștri ca brazii fac slalom prin studiourile de televiziune pentru a ne convinge să-i votăm în funcția de președinte. Până acum, l-am ascultat cap coadă pe Victor Ponta. Mare pișicher! Vorbește și pentru cei ai lui Georgescu, și pentru pesediști și pentru liberali și pentru mediul de afaceri. Cu toții sunt în atenția Domniei Sale și pe toți îi va blagoslovi dacă va ajunge președinte.

În timp ce scriu, Crin Antonescu încearcă să convingă că nu coaliția e leneșă în a-l susține, el trebuie să miște mai mult pentru că el este candidatul. Închei total pe lângă subiect, spunându-vă că, în opinia mea, în Reșița se vede și se simte schimbarea în ceva mai bine.

• Tweet
• Pin It