Sau despre mirajul educației de dinainte de decembrie 1989. Dar și de după. Mi-am descărcat năduful pe fb în urmă cu două, trei seri, după ce dădusem cu roata față stânga a autoturismului în ditamai groapa nesemnalizată, în lipsa totală a oricărei surse de iluminat a carosabilului. Iată ce am postat: ,,Băi nesimțiților care faceți marea lucrare din Reșița, chiar nu puteți semnaliza decent gropile și devierile de pe traseu? Niciun strop de lumină pe traseele din oraș? Vă credeți meșterul Manole? A murit deja un om pentru că ambulanței i-a luat de două, trei ori mai mult timp să ajungă la fața locului. Chiar nu aveți niciun pic de rușine băi “cârnaților”? ”.
Recunosc că mai patinez și uit câteodată de regulile de exprimare decentă. Dar, în mintea mea, cei cărora mă adresez în acest fel nu sunt prieteni cu eleganța limbajului și nu pot pricepe decât de la acest nivel în jos. În fine, vin comentariile pe pagina de fb. Undeva la vreo 40. Pentru a putea face o analiză cât de cât corectă, presupunem că au fost o sută. (ai vrea tu, ar spune haterii!). Din această sută, zece au comentat la obiect. De felul, șantieristul este obligat să asigure securitatea deplasării celor ce trec prin zona afectată de lucrări etc. Ceilalți 90 la sută s-au împărțit în două. 70 s-au pus la înjurat primarul. 20 m-au înjurat pe mine. Pe Neluțu l-au luat de la golănie până la Zanzibar. Pe mine, de la retrograd la pesedist. Că mă opun dezvoltării etc.
Acum, revin la textul postat. Cum ne spunea domnișoara Aron în liceu, încerc o analiză pe text. Și constat că, de la cererea mea de a ni se asigura condiții decente de trafic în municipiu, majoritatea a luat-o pe arătură. Înjurături la primar și la subsemnatul. Total pe lângă ideea postării. Și atunci, nu putem să declarăm un înfiorător analfabetism funcțional? Chiar îmi este teamă că suntem la buza trecerii dinspre fărâma de gândire proprie la cea înmagazinată în biții AI. Gândiți dragilor cu propria minte, în funcție de percepțiile voastre din jur, nu vă lăsați duși de minți de tot felul de infuenceri, troleri sau cum le-o mai zice. Fiți voi, gândiți cu mintea voastră și nu vă fie rușine să spuneți nu sau să recunoașteți că ați greșit. De fapt, voiam să scriu despre Ziua Națională. La Mulți Ani, România!