Procurorii Parchetului Curții de Apel Timișoara au descins în martie 2015 la Spitalul Județean de Urgență din Reșița pentru a investiga constituirea unui grup de interese ale cărui acțiuni prejudiciază bugetul spitalului prin achiziții supraevaluate. Deși suspiciunile procurorilor s-au dovedit întemeiate și au putut fi probate, cauza a fost clasată în urma deciziei Curții Constituționale care clarifică abuzul în serviciu.
Cercetările procurorilor au vizat faptul că ”persoane din conducerea SJU Reșița… cu complicitatea unor administratori/reprezentanți ai unor societăți comerciale au constituit un grup de interese ale cărui acțiuni prejudiciază bugetul unității sanitare, prin efectuarea unor plăți fără respectarea procedurilor legale de atribuire a contractelor de servicii și de decontare a acestora. Din datele existente rezultau indicii cu privire la faptul că mecanismul de fraudare a fondurilor publice la nivelul SJU a constat în supraevaluarea prețurilor pentru unele produse medicale (inclusiv aparatură medicală), achiziționate prin atribuire directă de la societăți comerciale agreate”, după cum scriu procurorii. Cu toate acestea, procurorii susțin că legislația a fost fentată cu abilitate de comisia de achiziții astfel încât, după abrogarea OUG 34/2006 se impunea aplicarea deciziei Curții Constituționale 405/2016 care limita abuzul în serviciu doar la încălcarea legii și a ordonanțelor de urgență.
Cu alte cuvinte, deși comisia de achiziții a încălcat grav instrucțiunile privind aplicarea art.19 din OUG 34/2006 emise de către președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), procurorii au fost obligați să constate că acele instrucțiuni aveau „doar caracter orientativ” așa că au apreciat că „în prezenta cauză nu există încălcări ale legii în sensul stabilit de Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile art 297 C.p…. rezultă că faptele săvârșite nu sunt de natură penală”, fapt pentru care au clasat cauza sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
Specialiștii în drept se întreabă însă dacă nu cumva încadrarea faptelor trebuia schimbată în delapidare ori neglijență în serviciu.