Deian, un ardelean sârb în Taiwan

Student la Centrul UBB Reșița, Deian Ardeljan a aprofundat studiul semiconductorilor în țara asiatică.

Auzim tot mai des noțiunea de semiconductori însă nu toți cunoaștem semnificația ei. Este vorba despre un fel de microcipuri de mici dimensiuni care pot trece neobservați cu ochiul liber și care intră în componența oricărui aparat, de la jucării până la telefoane, computere sau aparatură medicală. Practic, datorită lor, funcționează tehnologia omniprezentă în jurul nostru și, odată cu ea, economia lumii. Deian Ardeljan știe foarte bine asta întrucât a absolvit facultatea de inginerie, specializarea informatică industrială, la centrul universitar reșițean. În prezent studiază ingineria mecanică urmând în paralel masterul în concepția și testarea sistemelor mecanice.

„În țara asiatică, specialiștii în domeniu produc semiconductori dintr-un soi de siliciu care, alături de alte materiale semiconductoare, poate include elemente precum aur, cupru, argint sau alte metale rare. Experții asiatici au reușit să transforme aceste resurse într-o tehnologie esențială pentru viața modernă. Procesul de fabricație este extrem de complex. În Taiwan semiconductori personalizați sunt produși la comandă pentru companii din America, Europa și Asia, care proiectează circuitele în funcție de specificațiile clienților”, spune Deian după stagiul de pregătire pe care l-a urmat astă vară.

Mai exact, din 26 iulie până pe 18 august, când a fost prezent la programul de vară Taiwan-Europa de instruire pe termen scurt în semiconductori. Au participat peste 40 de studenți din România, Lituania, Kosovo, Italia, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Polonia, sigurii români fiind Deian și un coleg de la facultatea de fizică din Cluj. Pentru a fi acceptați în program, participanții români trebuiau să fie studenții la UBB și să aibă o corelație cu ceea ce se face în cadrul programului, adică să fi urmat studii pe partea electrică și/sau informatică. Lucrul în domeniu a fost un atu pentru a putea aplica cunoștințele deprinse în cadrul programului. Lui Deian, programul i s-a potrivit ca o mănușă întrucât, pe lângă faptul că-și continuă studiile la UBB Reșița, lucrează în industria electrocasnicelor.

„Siliciul poate fi prelucrat prin diverse metode, inclusiv cu ajutorul laserului. Am participat la procesul de producție, unde am fabricat plăcuțe pe care se află numeroase procesoare mici. Procesul începe cu purificarea siliciului și tăierea acestuia în plachete subțiri. Acestea sunt dopate cu impurități pentru a ajusta proprietățile electrice, urmate de etape de fotolitografie și gravare pentru a crea circuitele necesare. În final, procesoarele sunt testate și decupate”, a rezumat cele învățate în Taiwan. Un aspect interesant este faptul că procesoarele din zona centrală a plăcuței tind să fie de o calitate mai ridicată decât cele de pe margine. Acest fenomen este legat de ceea ce inginerii denumesc „loteria siliciului”, cu referire la variațiile naturale în performanța procesoarelor datorate procesului de fabricație. Deși producătorii încearcă să realizeze cipuri identice, mici diferențe în calitatea siliciului și în procesul de producție pot determina ca unele cipuri să funcționeze mai bine decât altele.

Cursul a fost delimitat în două părți. Prima s-a desfășurat la universitatea națională din Taipei și s-a axat pe teorie. A doua parte s-a axat pe practică și s-a ținut la institutul de cercetare a semiconductoarelor din Hsinchu. În momentul de față, e dificil pentru Deian să aplice la locul de muncă ceea ce a învățat în Taiwan pentru că, în producția de masă, timpul pentru a face design-ul microcipurilor este limitat. Cunoștințele însă sunt utile întrucât tehnologia avansează continuu. Dacă vor veni proiecte în care vor trebui realizate componente care necesită plăcuțe inexistente pe piață, compania la care lucrează poate încerca să-și proiecteze semiconductorii după propriile standarde.

Pe lângă cunoștințele deprinse, experiența asiatică a fost una inedită pentru Deian. E obișnuit cu stagiile în străinătate întrucât, de-a lungul studiilor, a participat la multe mobilități Erasmus dar niciodată nu a plecat atât de departe. Marea provocare a fost să învețe să mănânce cu bețișoarele iar impactul cu cultul asiatic al muncii s-a dovedit foarte interesant. „Profesorii și îndrumătorii noștri spuneau că doar în Asia ar putea funcționa asemenea laboratoare de fabricat semiconductori. Asta datorită culturii lor de oameni muncitori. Nu știu cât e prea mult după standardele europene dar acolo am întâlnit oameni care se simt împliniți prin ceea ce fac.  Incluziv angajații fast-food-urilor se declară mulțumiți de ceea ce fac și simt că au un rol în societate. Nu prea am întâlnit asta la noi”, a adăugat Deian.

Pe viitor, își dorește să persevereze în ceea ce face, convins că munca sa are un impact real asupra societății. Visează ca exemplul său să inspire și alți tineri să îndrăznească să iasă din zona de confort, să-și urmeze pasiunile și să-și descopere potențialul adevărat. „E ușor să te refugiezi în rutină dar adevărata creștere vine atunci când te confrunți cu necunoscutul și îți depășești limitele. E vital să privim dincolo de obișnuință, să înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru și să acceptăm provocările care ne pot schimba destinul. În fiecare pas înainte, chiar și în fața incertitudinilor, există șansa de a crea un viitor mai bun pentru tine și pentru cei din jur”, a încheiat Deian.

• Tweet
• Pin It