De ce a fost exclus Călin Georgescu din cursa prezidențială? CCR explică motivele

Curtea Constituțională a transmis, vineri, la Monitorul Oficial, hotărârea prin care a respins, în 11 martie, contestațiile formulate împotriva deciziei BEC prin care lui Călin Georgescu i s-a interzis candidatura. În cuprinsul acesteia se regăsesc argumentele pentru care judecătorii au luat această decizie, în unanimitate.

Judecătorii au examinat, în ședința din 11 martie, 5 critici principale invocate în contestațiile formulate. Curtea susține că BEC nu avea doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate ale candidaturilor depuse în cadrul procesului electoral. Totodată, Curtea subliniază că alegerile din luna mai își au ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare, hotărârea din 6 decembrie 2024 prin care a fost anulat scrutinul prezidențial. „Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.”, se arată în motivarea CCR.

„Prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.”, se arată în motivarea CCR.

În ce privește unul dintre argumentele aduse de susținătorii lui Georgescu, potrivit căruia acestuia nu ar fi trebuit să i se interzică o candidatură pentru că nu există o condamnare penală, Curtea opinează că încălcarea principiilor și valorilor constituționale nu necesită o condamnare penală care să producă efecte asupra dreptului de a candida.

Curtea explică și faptul că, pentru atitudinile și luările de poziție considerate contrare valorilor constituționale, Călin Georgescu nu este sancționat perpetuu. „Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”, se mai arată în decizia CCR.

Precizările președintelui CCR: „Curtea nu poate fi influențată sau amenințată prin nicio formă de presiune”

Într-un comunicat transmis presei, președintele CCR explică faptul că, deși în perioadele electorale, „pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale” pot genera o tensiune socială, în România există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată. Curtea, continuă președintele CCR, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune. „Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.”, spune Marian Enache.

Totodată, președintele Curții transmite că deciziile instanței de contencios constituțional nu sunt influențate de interese politice sau de altă natură în lupta pentru putere. „În cadrul procesului de alegere a Președintelui României din anul 2025, viața publică este marcată de o competiție politică efervescentă, context în care Curtea Constituțională, în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale esențiale, trebuie să asigure menținerea echilibrului constituțional general, stabilitatea ordinii constituționale și pacificarea vieții publice, indiferent de intensitatea, fluctuațiile și variațiile procesului politic și electoral.”, concluzionează Marian Enache.

• Tweet
• Pin It