Datini magice şi mituri de Anul Nou

Pentru a avea noroc, oamenii practică diferite tradiţii şi obiceiuri româneşti la cumpăna dintre ani. Au şi de ce, pentru că acestea nu sunt deloc întâmplătoare. În gândirea populară, ultima zi a anului simbolizează data renaşterii ordinii cosmice.

În ajunul Anului Nou asistăm la concretizarea spectaculoasă a celor mai vechi datini şi mituri magice, păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului, chiar şi de noile generaţii. Unul dintre acestea ar fi dezlegarea anului. Cetele de colindători merg pe uliţele satului sau pe străzi, iar vacarmul produs de bice şi de buciume alungă forţele malefice din acea comunitate. Feciorii care colindă pot să dezlege şi cununiile în acea noapte dintre ani, rostind descântece pentru „slobozirea” cununiei, iar pentru măritişul fetelor ei cheamă peţitorii. Pentru sănătate şi prosperitate, colindătorii le urează gazdelor spor, sănătate, noroc în tot ce fac, ca să se înnoiască vieţile lor.

Tradiţia spune că în noaptea de Anul Nou este bine să ai în buzunar cât mai mulţi bani, pentru ca tot anul să nu le duci dorul. De asemenea, nu se dau bani cu împrumut şi nici obiecte de uz gospodăresc. Un pahar plin cu vin trebuie să stea pe masă în noaptea dintre ani, pentru ca totul să-ţi meargă din plin. La cumpăna dintre ani, în multe zone din ţară, fetele numără nouă stele pe cer şi dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că tânăra va avea un ursit voinic şi frumos. Sorcovitul, o datină întâlnită atât la oraşe, cât şi la sate, aduce urări de sănătate şi belşug. Este bine ca fetele să folosească o sorcovă cu flori albe şi roz în timpul uratului, iar la băieţi, sorcova să fie împodobită şi cu flori albastre.

Unele tradiţii şi obiceiuri se continuă şi în prima zi a Noului An, pentru ca anul care se înnoieşte să atragă sporul, belşugul, sănătatea şi voia bună în casa gospodarului care-i aşteaptă.  De exemplu, în prima zi a Anului Nou, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, cunoscut în tradiţia populară ca fiind Crăciunul cel Mic, fratele Crăciunului, părinte al monahismului oriental şi protector al familiei şi al săracilor. Sfântul Vasile este cel care alungă duhurile rele, astfel că, în acestă zi, trebuie rostite rugăciuni de ajutor în casele în care paguba sau boala dăinuie de multă vreme. Totodată, se spune că primul colac pregătit de gospodină pentru Anul Nou se păstrează până în primăvară şi atunci acesta se pune în hrana animalelor (boi sau cai), înainte de începerea muncilor agricole.

• Tweet
• Pin It