Dă, bă, banii înapoi!

Într-o dimineață, când unii abia se dăduseră jos din pat, ANAF i-a bătut în poartă cetățeanului Klaus Iohannis. Care cetățean este fostul președinte al României. I-a bătut o dată, de două ori, dar nimic. Liniște de mormânt.

„Deschide că altfel spargem poarta” , a tunat unul dintre funcționarii statului ce făcea parte din echipa care venise să-i confiște casa lu’ cetățeanul fost președinte al României. Pauză. „Deschide, bă, că nu ne glumim și nici nu avem timp de pierdut.”, au continuat băieții monologul în fața porții încuiate.

Până la urmă au ales să sară gardul, sub privirile curioase ale vecinilor și ale celor ce-și plimbau animalele de companie la ora aia, așa cum fac mascații când se duc să-i salte pe proxeneți, șuți, traficanți de droguri, cămătari, violatori, evazioniști. Să sară gardul și să schimbe broasca ușii de la intrare. Ca-n filmele cu mafioți, nu alta. În plus, cetățeanul Iohannis trebuie să returneze statului român contravaloarea chiriei încasată pe nedrept timp de șase ani. O nimica toată. Un milion de euro pe care i-a luat de la o bancă ce-și avea sediu în casa deținută ilegal și pe care nu vrea să-i înapoieze statului român.

„Dă, bă, banii înapoi. Bă, borfașule, nu-ți ajunge cât ai huzurit până acum pe spatele poporului român? Borfașule, bă borfașule, dă, bă, banii înapoi”, cum ar fi zis Marian Ceaușescu, justițiarul din București.

Vai, vai ce a ajuns Românica noastră! Președinte, mă rog, fost președinte, executat silit, cu portăreii după el la tribunal, cu lumânări aprinse la biserică, cu sudalme pe Tik Tok și Facebook… Dar nu-i plângeți de milă, chiar dacă nea Ilie Bolojan și ai lui i-au întors spatele. Că se descurcă. Și încă cum. Ce dacă i-or luat o casă, mai rămâne cu cinci. Așa că nu vă bucurați de răul lui. Și cu una singură dacă ar rămâne, tot nu ar muri de foame. Că a fost econom la viața lui și a pus ban pe ban pentru bătrânețe. A fost ca o furnică, nu ca un greier iresponsabil. Că a strâns cureua cât timp a stat zece ani la Cotroceni. Și dacă vedea pe jos o monedă de 5 bani se apleca și o băga în buzunar. Că numai din drepturile de autor cu cărțile publicate a făcut o mică avere. Plus mărunțișul din pușculița aia cu porcușorul de porțelan.

Așa că, să termine ăla cu: „Bă, borfașule, dă, bă, banii înapoi.” Care bani, bă? Ăia făcuți pe munca lui? Ei, drăcia dracului.

• Tweet
• Pin It