Fostul rector al universității reșițene din ultimii opt ani s-a lăudat tot timpul cu un management impecabil, în ciuda situației dramatice și penibile în care s-a ajuns și a ceea ce vedea toată lumea: o universitate care reprezintă mai degrabă un sistem ilicit de îmbogățire decât o unitate de învățământ superior care să formeze specialiști.
O pleiadă de măsuri cel puțin neinspirate, cum ar fi menținerea cu încăpățânare a unor programe de studiu care nu mai prezintă interes pentru nimeni, doar pentru a băga bani mulți în buzunarele unor profesori incapabili să se adapteze cerințelor vremii, a făcut ca „Eftimie Murgu”, un focar al corupției, să-și riște astăzi existența. „Vă spun sincer că din punct de vedere managerial nu am ce să-mi reproșez, pentru că ne-am străduit mai ales în acești doi ani la suplimentări de buget care ne-au adus să fim universitatea din România cu cea mai mare suplimentare de buget din fondurile de dezvoltare instituțională. Am lucrat peste zece ore în școală și am avut în vedere, am analizat, am cântărit atunci când am luat măsuri strategice toate rapoartele Consiliului Național al Finanțării în Învățământul Superior și tot ceea ce se poate previziona vizavi de numărul de studenți. Există multe alte universități în situația noastră care nu se pot lăuda că au redus cheltuielile materiale la jumătate, iar această reducere s-a făcut printr-o monitorizare permanentă și prin măsuri de reducere care mai mult de atât nu se poate face”, explicat Doina Frunzăverde în toamna anului trecut.
Nimic mai fals, arată acum Curtea de Conturi într-un raport de audit al performanței, raport ce vizează perioada 2011-2015: „După anul 2012, o serie de universităţi mai mici au intrat în dificultăţi financiare, dar nu datorită sistemului de redistribuire a resurselor financiare prin alocarea diferenţiată pe bază de excelenţă, aşa cum se susţine formal adesea. Cauza de fond a constituit-o scăderea numărului de înmatriculări neurmată de o restructurare a ştatelor de funcţii. În loc să iniţieze analize de fond şi să identifice soluţii reale de redresare, ministerul se limitează la acordarea repetată de ajutoare financiare. Ponderea acestor ajutoare a fost foarte consistentă în cazul unor universităţi. E și cazul universității reșițene. Într-un top al ajutoarelor directe acordate în perioada 2012-2014, Universitatea «Eftimie Murgu» Reşiţa ocupă locul trei la nivel național. Practic, prin aceste alocări financiare suplimentare, ministerul a amânat criza de la «Eftimie Murgu». Ca să fi fost evitată, era nevoie de altceva. De un management inspirat, de o viziune corectă și de acceptarea realităților de astăzi”.
„Ajutoarele financiare scot din circuitul alocării pe bază de performanţă fonduri destul de importante. Dar, declinul înmatriculărilor nu este o situaţie conjuncturală, ci o tendinţă consolidată, ca urmare a acţiunii unor factori obiectivi. Această tendinţă nu poate fi contracarată prin ajutoare financiare, ci numai prin restructurare. Chiar şi pe un plan mai general, supradimensionarea ştatelor de funcţii a devenit o componentă a inadecvării la situaţia prezentă. Mai mult de atât, în ultimii ani s-a observat o deplasare a structurii ştatelor de funcţii spre gradele didactice de profesor şi conferenţiar, ceea ce implică, evident, cheltuieli salariale mai mari. Această modificare de structură şi creşterile salariale nediferenţiate din ultima vreme vor accentua tensiunile din sistem şi presiunea asupra bugetului. Cu alte cuvinte, se va intra pe o tendinţă de creştere a cheltuielilor, fără ca sistemul să-şi amelioreze performanţa şi să-şi adapteze dimensiunea”, se mai arată în raportul Curții de Conturi. Este exact situația universității reșițene, unde chiar și în 2015 s-au păstrat programe de studiu deși pentru ele optaseră șapte sau opt studenți! Acum, Doina Frunzăverde este președintele Senatului UEM, postură din care, cu siguranță, are posibilitatea să ia decizii mult mai inspirate, care să nu mai fie criticate nici de Curtea de Conturi, nici de nimeni altcineva.