Cum rămâne cu școala online după trecerea pandemiei? Candidații USR-PLUS din Caraș-Severin oferă răspunsuri

Cum apariția temutului virus pe teritoriul țării a fost elementul care a forțat sistemul educațional românesc să se adapteze rapid la nevoia organizării studiului la distanță, câteva din cadrele didactice își pun deja întrebarea dacă, după trecerea pandemiei, toți factorii implicați pe acest segment vor căuta să îmbine tradiționalul cu online-ul (completarea bagajului de cunoștințe transmis față în față), o condiție absolut necesară în procesul de adaptare al învățământului la cerințele actuale, dar mai ales la cele viitoare.

Pentru ca sistemul de învățământ românesc să se poată ridica la un nivel de excelență, patru profesori din Caraș-Severin, candidați ai USR-PLUS pentru un loc în Parlamentul României, au ținut să aducă în prim-plan atât elementele care împiedică materializarea unei astfel de idei în momentul de față, cât și soluțiile care ar trebui puse în practică pentru reușita acestui obiectiv.

Alexandra Gavrilă, profesoară de istorie în Caransebeș, consideră că primul pas necesar pentru modernizarea actului educațional este debirocratizarea, care ar putea fi o consecință a depolitizării:

„Programa școlară este încărcată și necorelată. Eu nu am avut ocazia să discut în cadru profesional despre predare interdisciplinară la modul real, constructiv. Predau istoria, dar structura programei obligă elevul mai degrabă să reproducă date. O istorie predată interdisciplinar, pe hartă (vezi «Istoria lumii» a lui Peter Snow) ar dezvolta copiilor gândirea logică și capacitatea de alegere. Istoria nu este o materie secundară, dar este tratată ca atare, pentru că nu avem un sistem integrat, care să dezvolte abilități și să descopere vocații”.

Despre îndrumarea vocațională, Cristian Coadă, profesor de educație fizică și sport în Oravița, vorbește cu aceeași pasiune care l-a mobilizat atunci când a pus bazele echipei de fotbal pe care o coordonează.

„În acțiunile pe care le-am inițiat am întâmpinat greutăți, uneori din cauza birocrației, dar prea des din cauza unor interese ale unor persoane numite politic. Nu cred că soarta copiilor trebuie să fie influențată de posturi vremelnice. Este momentul să profesionalizăm managementul școlar, dacă ne propunem garantarea calității actului educațional. În acest moment, este necesar să avem conduceri care să vină cu soluții inovative, în special în contextul pandemiei, când copiii petrec mult mai mult timp în fața ecranelor. Trebuie să ne gândim și la viitor, la sănătatea lor”.

Luminița Dolângă este profesoară de informatică, profesor certificat Google for Education, și a făcut parte din grupul ce a colaborat la elaborarea componentei pe educație din Programul Bunei Guvernări. În urma studierii statisticilor puse la dispoziție de instituțiile abilititate, a ajuns la concluzia că nu putem discuta de reformă fără a asigura echitate în educație. În acest moment, un număr dramatic de elevi nu are acces la internet, nu deține un device care să îi asigure accesul facil la orele online:

„Am demarat un proiect care conține soluțiile tocmai pentru această problemă. Nu putem discuta despre competențe digitale, fie că ne referim la elevi sau la profesori, dacă nu asigurăm o infrastructură de calitate, necesară pentru ca sistemul să poată funcționa. Proiectul inițiat reglementează toate aspectele care duc la un proces de predare-învățare-evaluare eficient, cu scopul de a obține o practică unitară la nivelul ciclului de învățământ, atât în ceea ce privește dotarea cu instrumente digitale, întreținerea lor, pregătirea corpului profesoral pentru a-și dezvolta abilități de lucru în mediul online, adaptarea conținuturilor și modele de bune practici incluse într-o bibliotecă de resurse digitale la dispoziția elevilor și cadrelor didactice. Fiecare elev din județ ar beneficia de același tip de device, iar profesorii și elevii ar avea posibilitatea de a utiliza aceleași tipuri de aplicații, pentru o funcționare integrată. Programul va fi implementat exclusiv prin atragerea de fonduri europene. Nu mai putem continua să facem educație pe genunchi, cu lecții trimise pe aplicații de mesagerie sau lăsate la magazinul din colț. Provocarea digitalizării educației este în cea mai mare parte una politică care trebuie să țintească lipsa generalizată de abilități și de lideri care să conducă transformarea”.

Miroslav Tașcu-Stavre, cadru universitar și expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională, consideră că preocuparea noastră principală ar trebui să fie elevii din învățământul preuniversitar, care se află la final de ciclu școlar:

„Mă gândesc la colegii mei din sistemul preuniversitar, la nevoia stringentă de a se asigura specialiști IT, administratori de rețele, dar și o programă adaptată. În acest moment, practic toate unitățile de învățământ au de suferit. Iar soluția este reglementarea la nivel național, prin politici publice corecte, care să asigure profesorilor un cadru performant. Parte dintre studenții mei își folosesc deja expertiza în diferite proiecte, cu rezultate remarcabile. Dar pentru ca ei să ajungă la acest nivel, avem o datorie sa reparăm toate disfuncționalitățile din învățământul preuniversitar, să democratizăm educația și să ne asigurăm că generațiilor de acum din sistemul preuniversitar nu li se încalcă un drept constituțional fundamental. Orice furtună aduce schimbare, iar adaptarea este o formă de inteligență. Depinde de noi dacă vom ști să folosim acest context ca pe o oportunitate de reformare”.

Sursa foto principal: stiriletransilvaniei.ro.

(E).

 

 

• Tweet
• Pin It