Iubesc culoarea intensă a părului meu! Ceva nou în fiecare săptămână. Se potriveşte? Şi încă cum! În 2011, la o reuniune a PDL-ului, atâtea limbi i s-au dat Elenei Udrea, că nu a mai avut nevoie să se spele până azi. Ne aducem aminte de spălătura uluitoare a domnului Baconschi. Cum cădea el sub farmecul ei! Sau Raluca Turcan. Care a muncit ca un câine, să găsească ceva original. Şi astfel i-a ieşit pe gură: Elena, eşti un Bill Kill al politicii româneşti. Şi Udrea juisa de plăcere. Să vedem azi cum şi-au reevaluat cei doi părerea din 2011. Baconschi o face, nici mai mult, nici mai puţin, ţopârlancă şi târfă. Deci, curvă, vagaboandă. Poţi să-l contrazici? O fi ştiind el ceva din interior! În schimb, Raluca Turcan afirmă răspicat: Elena Udrea e un Bill Kill dă Pleşcoi. Aha! Dar am o întrebare: Dacă Elena Udrea iese vopsită alb din povestea asta, iar Băsescu Traian, care e pe val, ajunge iarăşi într-o poziţie politică avantajoasă pentru ei, cum se vor poziţiona cei doi? Ce vor face şi ce vor spune despre Elena Udrea? Va mai fi ea o târfă a politicii româneşti? Sau un Bill Kill dă Pleşcoi? Dar ar putea ajunge Băsescu Traian iar pe creasta valului? Aşa spun semnele dinspre PMP. Partidul, făcut franjuri după arestarea Elenei Udrea, are ambiţii mari. Prin glasul mutului Dorel Onaca, scafandrul ţinut la suprafaţă de Băsescu Traian, aflăm că a înrolat deja trei sute de membri, se reorganizează, ca la alegerile din 2016 să câştige, astfel încât să propună un prim-ministru. Că au destui oameni potriviţi pentru funcţia asta. Adică, unul singur: pe Băsescu Traian. Nu o dată ne-a spus că el ar putea fi un prim-ministru de excepţie. Să-i dăm ţara pe contract un an de zile şi o va pune pe şine. Adică, a avut-o zece ani şi tot ce a reuşit să facă a fost s-o pună pe chituci. De unde până unde atâta obrăznicie? Aha, tupeul său proverbial. Ce, ne facem c-am uitat? N-avem voie. Aşa cum n-avem voie să uităm cât a furat Elena Udrea. Contravaloarea unui milion de alocaţii pentru copii. Sau nu ştiu câte sute de mii de salarii minime pe economie. Deşi dumneaei n-a semnat nimic! A delegat dreptul de semnătură unui subaltern. Ea doar mişca degetul. De la firma aia, zece la sută, pentru mine, de la firma aia, zece la sută pentru campania lui Băsescu Traian. Că şi el e om. Aşa-i. Numai că nu era om. Era banditul-şef. Şi cât a fost şef, sistemul funcţiona. Acum nu mai e şef. A rămas doar bandit.