Cum e posibil ca angajații Radio Reșița, plătiți din bani publici, să presteze pentru clinica privată OncoHelp Timișoara?

liliana gherle demasca nepasarea din spitalul judetean de urgenta resita

Președinta Asociației „Uniți Reușim” cere conducerii Radiodifuziunii Române explicații pentru acțiunile Laurei Sgaverdea, invocând respectarea legii și protejarea interesului public!

Liliana Gherle nu neagă că a reclamat acțiunea de suflet a managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, și anume campania “Muzică pentru viață”, constând în stângerea de fonduri la căsuța de sticlă pentru clinica OncoHelp, cu intenția deschiderii unui spital oncologic în municipiul de pe Bârzava. Și-ar fi dorit însă ca demersul ei să rămână anonim.

Express de Banat a devoalat însă că președinta “Uniți reușim” nu vede cu ochi buni acțiunea derulată de angajații Radio Reșița sub coordonarea Laurei Sgaverdea și vine cu “precizări oficiale privind sesizarea adresată Societății Române de Radiodifuziune”, după cum urmează:

Subsemnata Liliana Gherle, consilier juridic și președinta Asociației „Uniți Reușim”,

formulez prezentele precizări oficiale, în vederea corectei informări și a restabilirii adevărului juridic, ca urmare a afirmațiilor apărute în spațiul public cu privire la demersurile mele instituționale adresate Societății Române de Radiodifuziune.

1. Cu privire la data și natura sesizării

Precizez în mod ferm că sesizarea mea către conducerea centrală a Radiodifuziunii Române a fost formulată la data de 4 ianuarie 2024, exclusiv pe cale instituțională, cu respectarea tuturor normelor legale. Sesizarea a avut caracter administrativ și juridic, fiind formulată în interes public, fără intenția de a fi făcută publică și fără a urmări vreo expunere mediatică.

Publicizarea ulterioară a conținutului sau a existenței sesizării nu mi-a aparținut.

2. Obiectul real al sesizării  Obiectul sesizării NU a vizat persoane, ci fapte și practici instituționale, respectiv: folosirea resurselor unei instituții publice (Radio România Reșița),
în timpul programului de lucru al angajaților plătiți din fonduri publice, pentru desfășurarea de campanii de colectare de fonduri destinate unei entități private, respectiv clinica OncoHelp Timișoara.

Întrebarea juridică formulată a fost una legitimă și necesară într-un stat de drept:

Cum este posibil ca angajați ai statului să fie plătiți din bani publici pentru a presta activități în beneficiul unei entități private?

3. Fundamentul legal al sesizării

Sesizarea a fost întemeiată pe:

  • Codul muncii, care definește timpul de muncă drept perioada în care salariatul se află la dispoziția angajatorului și prestează muncă în interesul acestuia;
  • Codul administrativ, care obligă personalul din instituțiile publice să acționeze exclusiv în interes public;
  • Legea nr. 161/2003, privind conflictul de interese;
  • art. 297 Cod penal – abuzul în serviciu, ca posibilă încadrare juridică ce poate fi analizată exclusiv de organele competente, nu de presă.

Menționez că statul român asigură servicii publice de oncologie în municipiul Reșița, prin secții funcționale ale Spitalului Județean de Urgență Reșița, fapt care accentuează interesul public al problemei ridicate.

4. Cu privire la atacurile personale

Afirmațiile cu caracter personal, insinuările și etichetările apărute ulterior nu au legătură cu fondul juridic al sesizării mele și reprezintă o tentativă de deturnare a discuției de la legalitate la atac la persoană. În calitate de consilier juridic, am obligația profesională și civică de a sesiza posibile încălcări ale legii. Acest demers nu poate și nu trebuie confundat cu o acțiune de denigrare.

5. Concluzie

Reiterez faptul că demersul meu: a fost legal, a fost instituțional, a fost făcut cu bună-credință,

și a vizat exclusiv respectarea legii și protejarea interesului public.

Orice verificare a faptelor sesizate trebuie realizată de instituțiile competente ale statului, nu prin judecăți publice sau atacuri personale.

Cu stimă, Liliana Gherle,Consilier juridic, Președinta Asociației „Uniți Reușim”

Constituția României – art. 30 alin. (6)

«Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.»”

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/