Asta îi este dat țărișoarei noastre să trăiască de ani și ani. Nu se încheie bine o criză, că începe alta. Una și mai mare, și mai fioroasă, apocaliptică chiar, în care se ascut cuțitele, iataganele și dă-i și luptă, cum bine ar fi observat Conu’ Agamiță Dandanache. Totul în numele crizei, bineînțeles.
După două luni de guvernare interimară, de bulibășeală în toată regula, de drone doborâte de avioanele noastre de luptă, de scos ochii unii altora din te miri ce, Dumnezeu ne lovește din nou și trimite secetă extremă peste România. Ne seacă fântânile, ne crapă pământul, ne pârjolește grânele, ne înfometează animalele. Așa e când nu ne potolim. Când își bagă dracu’ coada. De fapt, nu e vorba de noi, amărăștenii, ci de ăștia cu capul cât banița, care ne conduc.
Aseară, Bolojan și ai lui au declarat starea de alertă energetică începând de azi, 1 august. Gata cu boieria între orele 20-23 când e vârf de sarcină la consumul de curent. Băi, dragă cetățene de rând și tu companie energofagă ce ești, ca să înțelegeți cât de nasol stau lucrurile, țara vă cere să dați dovadă de altruism, de civism și respect pentru valorile acestui popor, pentru virtuțile lui transmise din generați în generație. Că, în fond, în felul ăsta, faptele de eroism de la Plevna și Smârdan, Podul Înalt și Cozia vor rămâne nemuritoare și de actualitate. Să strângem rândurile, frați români, să facem economie de curent între orele respective, că numai uniți în cuget și simțiri putem trece și peste această criză.
„Așa vă trebuie, bă, a strigat unul ce se uita la meciul Oțelul – Dinamo ce se juca în nocturnă. Că ați închis minele și ați pus pe butuci termocentralele. ’Re-ați ai dracu’ de hahalere ce sunteți”. Bine, nu e un mesaj academic, demn de un român școlit la Berlin, Bruxelles ori Paris, dar se acceptă, că așa-i în democrație.
Primii care au răspuns apelului lu’ Bolojan, chiar înainte ca acesta să fie citit la televizor ori postat pe Facebook, au fost ziariștii Lucian Mândruță și Moise Guran. Și nu pentru că dânșii au dezvoltat în timp o simpatie exuberantă pentru fiecare gest, pentru fiecare grimasă și privire tăioasă aruncată de premierul demis în curtea pesediștilor, ci pentru că ei, dragii mei, sunt adevărații patrioți ai acestor vremuri în care pe noi ne doare la bască de gravele probleme cu care se confruntă țara. Ei sunt mereu acolo unde țara arde și Bolo cuvântă ca Mesia.
„Am terminat de spălat, n-am mai pus alta mașină. Nici aerul condiționat nu e pornit, am deschis geamul și e acceptabil. Facem fiecare ce putem, pentru că nu facem pentru Bolojan sau Nicușor sau Grindeanu. Facem pentru țara noastră”, ne-a dat de știre Mândruță.
Bravo, bă, Lucică. Nu pentru Bolo sau Nicușor. Zi zău cu limba scoasă.
Nici Moise Guran nu s-a lăsat mai prejos: „Ilie Bolojan face un apel la prosumatorii cu baterii să livreze în rețea între orele 20.00 – 23.00. Cum eu sunt unul dintre aceștia, voi începe să injectez 20kwh chiar de azi, adică jumătate din capacitatea mea de stocare. Acum e criză și înțeleg să mă port ca atare: Dau curent pentru țara noastră, nu pentru Ivan, nici pentru Bolojan.”
Wow, ce tare, dom’le, ce tare. Un mesaj civic, mobilizator și plin de patriotism cum numai la sud de Dunăre poți întâlni, care seamănă izbitor cu lozincile scandate odinioară la parada de la 23 august: „Pentru țară și popor și al nostru viitor! Ura! Ura!”. Mai, mai să mă podidească lacrimile. De sentimente, nu mai vorbesc. Alea m-au făcut leoarcă, nu alta. Și mi-am zis, și pe bună dreptate: „Uite, dom’le, că mai există oameni în țara asta care te fac mândru că ești român!”