Creditele de consum în lei, în creștere datorită optimismului românilor

Într-un interviu acordat Express de Banat, Lucian Anghel, directorul general adjunct și economistul șef Libra Bank, ne-a oferit o imagine actuală despre tendințele fenomenelor macroeconomice, ale creditării și consumului din România.

Lucian Anghel a fost prezent la Timișoara pentru a discuta cu clienții băncii, antreprenori din diverse arii sectoriale ale economiei.

„În regiune, deși acoperim toate zonele, cred că agricultura iese în evidență, dar avem și foarte multe profesii liberale – notari, doctori, dentiști -, zona de companii mici și mijlocii e foarte activă, cea de real estate. Orice business care e profitabil, care are viitor, noi suntem dispuși să analizăm și să găsim o soluție de finanțare. (…)  Inclusiv de anul acesta, ne așteptăm ca banca centrală să opereze cel puțin o reducere, dacă nu chiar mai multe, de dobândă de politică monetară, cu câte 0,25; acum dobânda de politică monetară este 7%. Acest lucru încet se va transforma și în dobânzi mai mici la credite.”, a explicat directorul general adjunct al Libra Internet Bank.

Pe de altă parte, economistul-șef al băncii a remarcat optimismul consumatorilor cu privire la viitor, manifestat prin creșterea cererii de creditare. Soldul creditelor de nevoi personale a crescut cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, pentru credite ipotecare – cu aproape 5%. „Este cel mai ridicat nivel de creștere dintre tipurile de credite, creditul de nevoi personale, în care nu trebuie să justifici ce faci cu banii. Probabil că unii folosesc banii pentru diverse dorințe pe care le au: renovări de apartamente sau îmbunătățiri, nu cred că toți românii se împrumută ca să plece în concediu. (…) Cred că aceste lucruri, o parte din ele, poate nu toate, se transformă în creșterea calității vieții.”, a explicat Lucian Anghel.

Ce îi face pe români să aibă încredere în viitor?

„Faptul că iau credit arată că oamenii au încredere în viitor”, declară Lucian Anghel, unul dintre motive fiind creșterea salariilor: „Dacă ne uităm la evoluția salariului față de alte țări din regiune – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia -, la noi a crescut mult mai rapid față de cum a crescut în aceste țări. În România e cea mai înaltă creștere a salariului mediu orar din Uniunea Europeană, dar, într-adevăr, pleacă de la efectul de bază, adică este mic pe oră prin comparație cu alte țări.”

Și stabilitatea cursului valutar euro-leu e un indicator în acest sens. „Puterea noastră de cumpărare a crescut foarte mult în euro fiindcă moneda a fost relativ stabilă. Salariile au crescut în lei, leul a fost relativ stabil. Practic, o creștere în echivalent euro a salariului s-a manifestat mult mai accelerat decât în toate celelalte țări din zonă. Și atunci, orice este în echivalent euro, spre exemplu o locuință – îți permiți mai mulți metri pătrați și, ca urmare a creșterilor de salarii, fiindcă și moneda națională a fost foarte stabilă, nu s-a depreciat atât de mult cum au suferit celelalte țări, a fost un plus pentru stabilitate și pentru creșterea nivelului de trai în termeni relativi.”, mai explică economistul șef al băncii.

Consumul de produse românești, corelat cu nivelul de trai

Consumul conștient de produse autohtone va conduce la creșterea nivelului de trai, afirmă Lucian Anghel. Această creștere a cererii de produse românești poate completa în mod pozitiv tendința optimistă care susține creșterea consumului, pentru o evoluție ascendentă a calității vieții.

„Fiecare dintre noi să înțelegem de ce ar trebui să consumăm mai multe produse românești. La ora de dirigenție ar trebui să explicăm copiilor de ce consumarea de produse românești ne va crește nivelul de trai, vom trăi mai bine, nu doar produsul intern brut, nu doar deficitul comercial, fiindcă noi importăm foarte multe produse, făcute de alții, și le consumăm. Iar când exportăm nu întotdeauna exportăm produse cu valoare adăugată. (…) Când mergem într-un supermarket, să ne uităm cine e producătorul și în loc să fie mere din Polonia sau Austria să fie mere românești sau cozonac, în loc de panettone. Păstrăm locuri de muncă, poate chiar le creștem, românii aceia vor avea niște bani, vor putea lua un credit ipotecar sau cu bani să își ia o casă sau să își renoveze, poate vor avea bonusuri, cu toții vom trăi mai bine. Sunt efecte în lanț și asta nu ne costă. Dacă noi nu am fi avut deficitul comercial, adică mai multe importuri decât exporturi, produsul intern brut ar fi fost cu 30% mai mare. Noi practic dăm din ce acumulăm, din seva noastră, altora care produc acele produse și ni le vând nouă. Și programe guvernamentale care să susțină producția locală,  înlocuirea de importuri ar trebui făcută, apropo de zonă. Este o zonă foarte dezvoltată zona aceasta.”, este îndemnul economistului.

• Tweet
• Pin It