Creațiile geniale ale pictorului Fikl, multe născute la Socolari, luate în „vizor” de Horia-Roman Patapievici

“Gheorghe Fikl și provocările barocului” este tema prelegerii despre provocările barocului în arta lui Fikl, într-o decriptare filosofică a inegalabilului Horia-Roman Patapievici.

Fikl și H.R Patapievici, într-o întâlnire eveniment la Timișoara, mai exact pe 1 martie, la Muzeul Național de Artă Timișoara, în cadrul conferinței cu tema “Gheorghe Fikl și provocările barocului”.

Cu începere de la ora 12.00, cei interesați de arta pictorului timișorean, care de ani buni și-a mutat reședința la Socolari, satul cu artiști din Caras-Severin, dar și admiratorii filosofului Horia Roman Patapievici, sunt invitați să se alăture conferinței ce este o oportunitate irepetabilă de a experimenta la Timișoara, o prelegere despre provocările barocului în arta lui Fikl, într-o decriptare filosofică.

Acțiunea va avea loc la Muzeul Național de Artă Timișoara, în Sala Barocă, locul unde lucrări recente de mari dimensiuni domină spațiul, amplificând tensiunea dintre somptuozitatea arhitecturală a sălii și expresivitatea neobarocă a lucrărilor lui Fikl. Întâlnirea urmează să rămână indiscutabil în conștiința publicului ca memorabilul dialog Fikl-Patapievici-Baroc.

“Mă bucur să mă reîntâlnesc cu H.R. Patapievici într-un nou cadru expozițional, prilejuit de o nouă serie de lucrări. De această dată lucrările expuse sunt profund provocatoare, contrastând cu întâlnirea noastră precedentă, de la Galeria AnnArt din București, unde una dintre teme a fost „The End of History”, cu picturi ce ofereau un subtil prilej de reflecție asupra tensiunii existențiale permanente”, spune artistul timișorean, Fikl, care a „construit” la Socolari un adevărat univers al artiștilor, de la pictori, sculptori, restauratori, scriitori, regizori, la actori și muzicieni, toți adunați în acest colț de paradis fascinant de unde se nasc multe creații uimitoare.

Expoziția „De Anima”, care îi aduce din nou împreună pe cei doi, de data aceasta la Timișoara, a fost vernisată pe 4 decembrie 2024 și va fi deschisă pentru public până în 31 martie 2025. Textul curatorial al istoricului Horia Avram, propune o pertinentă interpretare a artistului și a operei sale.

“Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții, unde corpul viu locuiește corpul construit, unde animalul și barocul, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare.  

Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra vieții în Antropocen, a conviețuirii noastre cu lumea naturală, asupra „devenirii-animal”. Adică, asupra procesului prin care – ne spun Deleuze și Guattari – stabilitatea e înlocuită de anomalie, locuirea și centralitatea omului e substituită de flux nomad și transformare. Dar, în acest proces al devenirii, mai e și transfigurarea din trup în carne, mutarea de la întreg la dezarticulat, la Fikl redate în ipostaze dramatice, unde hălci de carne atârnă sângeriu în interioare opulente.

Scenele sale provocatoare, ce par desprinse din vise, sunt realizate într-o pictură puternică, luxuriantă, articulată, fie în griuri tăcute, fie în contraste tăioase. Cuvinte cheie: decadență, filmic, oniric. Într-adevăr, la Fikl, exuberanța și excesele barocului se întâlnesc cu Buñuel și absurdul suprarealismului, emoția și împăstarea neo-expresionistă se suprapun cu organicul și efectul de șoc al acționismului vienez. Un eclectism firesc, personal, exprimat într-o retorică viguroasă, cu valențe teatrale și finețuri subiective. Lumile lui Fikl, așa eclectice cum se arată, sunt până la urmă scene posibile, căci animă laolaltă om, animal, spațiu construit, spațiu trăit.” (Horia Avram, decembrie 2024)

Accesul la conferința de sâmbătă, 1 martie 2025, ora 12.00, este liber, în limita disponibilității de spațiu a Sălii Baroce.

• Tweet
• Pin It