Crâmpei din istoria Reșiței, în manuscris la Muzeul Banatului Montan

Pe 8 martie 1770, guvernatorul Banatului întocmea la Timișoara o notă informativă despre lucrările de construire a uzinei. Aceasta este exponatul lunii iulie.

Este poate cel mai potrivit mod prin care muzeul reșițean marchează aniversarea a 253 de ani de industrie locală. Asta deoarece, zilele acestea, comunitatea locală sărbătorește momentul aprinderii primelor două furnale reșițene. Prin documentul datat 8 martie 1770, contele Karl Ignaz von Clary und Aldringen, guvernatorul Banatului, cerea Direcției Miniere Bănățene, aflată sub conducerea sa, ca din acel moment aceasta să înainteze rapoarte regulate în privința mersului lucrărilor de construire a uzinei reșițene.

„Primele centre industriale din zonă au fost cele de la Bocșa, Dognecea și Ciclova. O decizie importantă a fost aceea de a muta uzinele metalurgice la Reşiţa, unde existau condiţii mai propice. Atuurile Reşiţei au constat în resursele materiale şi energetice: pădurile necesare producerii mangalului folosit la topitorii, resursele minerale de fier şi de apă, aici Bârzava având căderea suficient de mare pentru a pune în mişcare roţile hidraulice ale diferitelor instalaţii metalurgice”, se arată în expunerea realizată de Ligia Boldea și Claudia Tudorescu, specialiști ai muzeului reșițean.

Din aceeași sursă, reținem că lucrările au început la Reșița la 1 noiembrie 1769. Conform proiectului, urmau să fie ridicate două furnale înalte, trei forje cu batiu pentru întins bare, o forjă pentru fier de scule, o instalație de polizare, un gater, două cuptoare de ars var și două cuptoare de ars cărămidă. În ianuarie 1771, lucrările la cele două furnale au fost încheiate, urmând a se efectua ultimele probe. Pentru intrarea în activitate a noii uzine reșițene au fost aduși mai mulți metalurgiști de la Bocșa, precum și topitori și forjori din Boemia.

În data de 3 iulie 1771, cele două furnale au fost puse în funcțiune. Astăzi, Reșița își sărbătorește istoria privind spre viitor. Întregul material redactat de Ligia Boldea și Claudia Tudorescu poate fi citit aici.

• Tweet
• Pin It