
Minorii sunt expuși mult prea devreme și prea mult pe rețelele sociale, aproape fără nicio protecție. Este mesajul comun transmis la o dezbatere organizată de Consiliul Județean Timiș. Specialiștii avertizează că fără reguli clare și educație digitală, copiii rămân singuri într-un mediu extrem de periculos.
1 din 3 utilizatori de internet la nivel global este copil sau adolescent, iar în România accesul la social media începe tot mai devreme, spune Oana Barbu, lector la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării din cadrul UVT, care citează rapoarte UNICEF și Salvați Copiii.
„Copiii noștri sunt nativi digitali. Într-un raport Salvați Copiii din 2025, 80% dintre respondenți au spus că nu au niciun fel de restricție în a sta pe internet. Vorbim de copii între 12 și 17 ani. Ce mi s-a părut îngrijorător este că utilizarea rețelelor sociale în România devine semnificativă deja de la 5-10 ani. Vă dați seama?”, a spus Oana Barbu.
Ea subliniază că nu există o legătură directă dovedită între timpul petrecut pe ecrane și sănătatea mintală, dar expunerea la conținut dăunător are efecte clare. Soluția, în opinia ei, este un efort comun: reguli stricte pe platforme, educație pentru părinți și educație media în școli.
Florina Cotuna, reprezentanta Asociației Vocea Femeii în Comunitate, lucrează direct cu tineri afectați.
„Am întâlnit foarte multe tentative suicidale. Copiii sunt ușor influențați și nu neapărat de TikTok, cât de Discord. Un băiat de 16 ani a fost abuzat sexual online, agresat și hărțuit, și nu a avut curaj să vorbească acasă. Problemele ies la iveală la școală, refuză să mai meargă, apare abandonul școlar. E o generație fără sens, cu un IQ mult mai mare decât generațiile anterioare, dar care are nevoie de sprijin uriaș din partea adulților.”, a explicat Florina Cotuna.
Cotuna atrage atenția că adolescenții ajung să creadă că școala nu mai are niciun sens și cere o lege clară pentru platformele digitale, „exact cum avem pentru alcool, droguri și țigări.”
Laurențiu Dincă, specialist în combaterea traficului de persoane, a explicat că „la școală, acasă, copilul își trăiește viața pe internet. Mediul online nu mai e o unealtă, ci spațiul lui de viață, care nu are ziduri, filtre naturale, nici miros de periculos. Infractorii acționează foarte pervers, se mișcă cu viteza luminii, iar noi ca polițiști ne mișcăm foarte lent.”
Dincă a prezentat cazul unei fetițe de 12 ani, victimă a cyberbullyingului, care declara: „Pe Tik Tok, Youtube, WhatsApp, Instagram, Snapchat, am conturi pe toate. Și pe Pinterest mă uit. Cu un cont de Google și parolă mi-am făcut cont. Uneori vorbesc cu cunoscuți, dar și cu necunoscuți. Pe conturi pun nume, vârstă, dau vârsta o mint. Pun de la 15+. Postez poze cu mine. Pe internet stau 24 din 24, de dimineața până seara. Nu îmi văd viața fără telefon.”
„Aceasta nu mai este o excepție. Este normalitatea pentru foarte mulți copii.”, avertizează expertul, care susține limitarea accesului la social media până la 15-16 ani și crearea unui telefon special pentru copii, cu funcții controlate.
Daniel Dejica, decan al Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul UPT, susține ideea interzicerii, dar avertizează că legea, fără mecanisme reale de control, riscă să rămână doar pe hârtie.
„S-au interzis telefoanele în școli. Cât a durat? O săptămână, două. (…) Interzicem, oferim cadrul legislativ. Ce se va întâmpla după? Cum avem controlul? Pentru că această generație de copii va simți că îi sunt încălcate niște drepturi. Ce facem și cum reușim să ne asigurăm că aceste prevederi sunt respectate în practică? M-aș uita puțin ce facem peste 5 ani.”, a afirmat Daniel Dejica.
Iar medicul pediatru Mihai Gafencu, președintele Salvați Copiii România, a prezentat cifre îngrijorătoare: 9 din 10 copii urmăresc clipuri peste 8 ore pe zi; 8 din 10 copii peste 12 ani nu au nicio limită privind site-urile accesate; aproape 30% dintre părinți nu au competențe digitale, iar 4 din 10 copii folosesc zilnic inteligența artificială.
„Repercusiunile sunt deja dovedite medical: scade capacitatea de concentrare, atenția, performanța școlară. Părinții trebuie să aibă acces la instrumente reale de protecție și asta înseamnă control parental funcțional și ghiduri de siguranță. Nu în ultimul rând, legislația care să presupună lucrurile acestea.”, a concluzionat Gafencu.
În urma dezbaterii, participanții vor formula o poziție comună care va fi transmisă Guvernului și instituțiilor europene. Miza este protecția copiilor, în contextul legilor aflate acum în dezbatere pentru restricționarea accesului minorilor la social media