„Copiii din rural au o genetică bună, dar nu au șanse”, spune rectorul USV Timișoara

Rectorul Universității de Științele Vieții din Timișoara, Cosmin Popescu, trage un semnal de alarmă asupra inegalităților din sistemul educațional românesc, în special asupra decalajului major dintre liceele din mediul urban și cele din rural.

În România, 20% din cele 18.000 de licee sunt în mediul rural. În punctul de vedere susținut în cadrul dezbaterii de la Timișoara pe planurile-cadru pentru liceu, Cosmin Popescu, rectorul USV Timișoara, a atras atenția că mulți dintre elevii de la sat nu au acces la profesori bine pregătiți sau la resurse educaționale adecvate.

„Mă doare că văd copii foarte buni în zona rurală, cu o genetică bună, venită de la bunul Dumnezeu, și din păcate nu au șanse. Trebuie să echilibrăm această neșansă, faptul că m-am născut în zonă rurală și profesorii de la mine din sat nu sunt așa de buni ca cei din oraș”, a spus rectorul USV.

CITEȘTE ȘI: Elevii nu mai pun întrebări, școlile nu le permit să aleagă. Provocările educației românești, văzute de la Timișoara

Una dintre soluțiile propuse este integrarea tehnologiei informației în școlile rurale, pentru a elimina barierele de acces la educația modernă. „Copiii din rural nu trebuie să fie speriați când li se vorbește despre inteligența artificială. Direcția este clară pentru țara noastră: AI, biotehnologii, statistică și tot ce ține de zona aceasta aparent intangibilă.”, a explicat Popescu.

O altă problemă majoră ridicată de rector este lipsa unei orientări vocaționale reale în România. Popescu a dat exemplul Germaniei, unde elevii sunt îndrumați spre domenii care se potrivesc aptitudinilor lor, printr-un sistem de învățământ dual bine pus la punct. „Nu toți suntem făcuți să fim ingineri, medici, avocați sau economiști. La fel cum nu toți putem fi electricieni sau mecanici. În Germania, copiii sunt direcționați spre un domeniu în care pot excela, în funcție de caracteristicile lor”, a punctat Popescu.

Rectorul a făcut și o comparație cu perioada interbelică din România, când analiza făcută de profesori asupra temperamentului și aptitudinilor unui elev ducea la recomandări clare privind cariera acestuia. Astăzi, în schimb, mulți tineri sunt împinși către profesii care nu li se potrivesc, din dorința părinților de a-i vedea „mari doctori sau avocați”, ceea ce duce la risipa banilor publici și a potențialului uman. „Degeaba investim bani într-un om care vrea să fie medic doar din orgoliul părintelui, dar care ar putea fi un foarte bun artist sau orice altceva. Vă rog să nu ne fie teamă să resetăm un sistem, din punctul acesta de vedere. Banul public, care este din ce în ce mai scump, cred că trebuie investit ținând cont de resursa genetică și chemarea fiecărui tânăr”, a subliniat rectorul USV Timișoara.

Cosmin Popescu face apel la conștiința profesorilor și a decidenților din educație pentru a reconsidera felul în care se face orientarea profesională în România. „Suntem egali, dar nu suntem toți veniți să îndeplinim aceeași misiune, să fim încolonați ca 10 milioane de ingineri sau 10 milioane de medici. Și conștiința în rândul nostru, al profesorilor, este una foarte importantă pentru a face acest lucru (n.r, a-i ghida pe copii)”, a concluzionat rectorul.

• Tweet
• Pin It