Contre pe marginea unei construcții vechi de câteva secole!

Miturile cu privire la proveniența zidurilor din centrul civic al Caransebeșului persistă printre istorici. Părerile sunt pro și contra mănăstirii franciscane, distrusă din cauze necunoscute prin anul 1700, în vecinătatea căreia s-a ridicat biserica romano-catolică în jurul anului 1733.

Primul mit, conform căruia între mănăstire și zona de supraveghere Turnu Ruieni s-ar fi făcut legătura printr-un tunel prin care ar fi circulat, în secret, chiar și Maria Tereza a Austriei (pe vremea căreia trei clădiri militare au fost construite în Caransebeș) este demontat prin simplul fapt că zidurile mănăstirii sunt din cărămidă, iar turnul a fost construit din piatră. De asemenea, unii consideră că mănăstirea nu ar fi chiar franciscană, pentru că singurele documente existente nu sunt concludente. Și asta pentru că fosta biserică era îndreptată către răsărit pe aceeași linie ca și bisericile ortodoxe Sf. Ioan și Sf. Gheorghe din localitate. Mai mult, în presupusa mănăstire franciscană au fost îngropați nobili, dovadă podoabele de aur, argint, stofa scumpă, însă la o parte dintre ei s-au găsit monede pe ochi sau oale cu tămâie, ori catolicii nu au asemenea obiceiuri la înmormântări, spun cercetătorii. Părerile sunt împărțite, dar cu certitudine a fost o biserică nobiliară.

Ca și controversă, conform medievistului Adrian Andrei Rusu, edificiul Catedralei Episcopale din Caransebeș a fost ridicat pe locul fostului claustru al mănăstirii franciscane din Caransebeș, în disprețul normelor de conservare a patrimoniului național. Rusu acuză construirea Catedralei Ortodoxe fără descărcare de sarcină arheologică, prin distrugerea ruinelor claustrului mănăstirii franciscane și a cimitirului aferent. „Probabil că toți slujitorii noii catedrale vor avea somnul netulburat pentru această măreață faptă. Noi scriem aici ca să nu se uite cine și cum ne manipulăm în fapte trecutul de care vrem să fim mândri”, spune Adrian Andrei Rusu pe Wikipedia.

Episcopia Caransebeșului oferă o replică punctuală medievistului și demontează acuzațiile sale: „1. Catedrala ortodoxă din Caransebeș s-a construit în temeiul autorizației de construcție eliberată în baza certificatului de urbanism. Printre avizele emise în baza certificatului de urbanism a fost și cel specific prin care se certifică descărcarea de sarcină arheologică. Situl arheologic din vecinătatea celor două biserici (catedrala ortodoxă și biserica romano-catolică) este conservat potrivit normelor arheologice. Fără aceste exigente nu ar fi fost posibil ca noul edificiu să fie intabulat. 2. În legătura cu presupusa profanare de morminte (așa zisul cimitir peste care s-ar fi edificat catedrala) amintim că mormintele au fost descoperite în interiorul bisericii medievale. Acestea au fost descărcate de sarcini în anul 1989, iar dovada acestui fapt poate fi verificată  la Muzeul Regimentului de Granița din Caransebeș”.

• Tweet
• Pin It