Deşi an de an a plouat cu promisiuni despre reparaţia sau modernizarea drumurilor judeţene, în acte acestea nici măcar nu erau în proprietatea cui trebuia!
Abia după ce Silviu Hurduzeu a preluat conducerea forului judeţean, iar Corina Pascotă a reuşit să facă curat prin DADPP, s-a ajuns la concluzia că cel mai uşor s-ar obţine finanţare din fonduri europene, dar pentru aceasta este necesară intabularea acestor drumuri pe Consiliul Judeţean, ca proprietar, condiţie esenţială accesării de fonduri europene.
„În vederea executării ulterioare a unor lucrări de reabilitare/modernizare a drumurilor judeţene, Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Caraş-Severin a contractat servicii pentru intabularea următoarelor drumuri judeţene:
DJ 572, Comorîşte – Forotic – Brezon – Surducu Mare – Doclin – Tirol – Fizeş – Berzovia – Vermeş – Izgar – limită judeţ Timiş, 55,70 km
DJ 585, Doclin (DJ 572) – Biniş – Bocşa – Ramna – Valeapai – limită judeţ Timiş (Duleu)
DJ 587, Păltiniş (DN58) – Rugi – Ohabiţa – Delineşti – Apadia – Brebu – Zorlenţu Mare – Dezeşti – Fîrliug – Valea Mare – Duleu (DJ 585)
DJ 581, Reşiţa – Grădinari
DJ 571B, DN 57B Bozovici – Cărbunari
DJ 571G, DJ 571B – Lăpuşnicu Mare
DJ 571, Moldova Nouă – Ciuchici, 40 km
DJ 608, Plugova (DN 6) – Cornereva – Rusca – Teregova – Luncaviţa – Mehadica – Crusovăţ (DN6)
DJ 608B, Căvăran (DN 6) – Copăcele – Zorlencior – Zorlenţu Mare (DJ 587)
DJ 608C, Slatina Timiş – Bucoşniţa – Petroşniţa – Valea Timişului – Bolvaşniţa – Vîrciorova”.
Aşa stând lucrurile, după intabulare, Consiliul Judeţean trebuie să demareze studiile de fezabilitate, apoi proiectul tehnic, depunerea documentaţiei pentru finanţare şi, dacă finanţarea se va obţine, urmează demararea procedurilor de licitaţie. Abia apoi, după atâta hârţogărie şi, probabil, ani, ar putea începe efectiv lucrările de modernizare sau asfaltare a acestor drumuri din bani europeni. Dacă aceşti paşi ar fi fost făcuţi de fostele administraţii care au condus Consiliul Judeţean, acum drumurile din Caraş-Severin ar fi avut poate deschise linii europene de finanţare. Dar nimeni nu a fost interesat să iniţieze demersuri cu finalitate pe termen mediu sau lung. Alegerile au loc o dată la patru ani, e riscant să te apuci de un lucru benefic judeţului, dar pe care alegătorii să îl simtă efectiv sub administraţia altora.
Iar dacă finanţarea ar fi fost europeană, cei ce dispuneau de aceste fonduri s-ar fi expus unor controale mult mai drastice. Traseul comisionar al banilor, exersat de foştii vicepreşedinte Ionesie Ghiorghioni şi director Ianăş Roşeţi, sub inocentul ex-preşedinte Sorin Frunzăverde, ar fi riscat să fie anchetat de instituţii europene, nu doar mioritice.