Conacul de la Zăgujeni în 2026, granița dintre istorie, tradiție, jazz, teatru și muzica din Balcani

Istoria multiculturală de aproape 200 de ani a Conacului de la Zăgujeni din Caraș-Severin va fi celebrată prin piese de teatru și concerte de jazz, expoziții și expuneri, ateliere pentru copii de toate vârstele, degustări de vinuri și alte bunătăți ale producătorilor locali.

Pe 12 și 13 septembrie, Conacul Zăgujeni își redeschide porțile pentru „Zestrea – Festivalul de Arte și Bucurii”, unde timp de două zile, totul revine la viață, fiind o destinație perfectă pentru întreaga familie.

Programul debutează sâmbătă, 12 septembrie 2026, cu Lari Georgescu, cel care va aduce în fața publicului spectacolul „Moftul român”. Piesa este o călătorie prin universul inconfundabil al lui I.L. Caragiale, construită din momente și schițe ce surprind, cu umor fin și ironie, firea omenească și metehnele unei societăți care, parcă, nu s-a schimbat atât de mult. Cu o scenografie redusă la esență, spectacolul lasă cuvântul și jocul actoricesc să conducă întreaga poveste. Lari Georgescu dă viață, cu o expresivitate impresionantă, unei galerii de personaje care se succed cu naturalețe, transformând fiecare replică într-un prilej de râs, dar și de reflecție.

Tot pe 12 septembrie, Negro Oro Balkan Bagage aduce în Banat muzica din Balcani. Cântecele din Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria și România se întâlnesc cu influențe maghiare, rome, klezmer, spaniole și italiene. Rezultatul? O muzică plină de energie, nostalgie și ritmuri care vă invită la dans.

Petre Ionuțescu, trompetist, multi-instrumentist, compozitor și producător muzical, explorează și la Conacul Zăgujeni la granița dintre jazz, ambient, improvizație și sonorități ritualice, construind un univers muzical cinematic și profund personal.

Duminică, 13 septembrie 2026, Drum Circle Timișoara vă invită la o întâlnire în care ritmul, bucuria și conexiunea vă aduc împreună, iar Taraf de Akácfa aduce la „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii” energia vibrantă a muzicii lăutărești românești, balcanice și a folclorului transilvănean!

Pentru ca totul să fie ca la carte, producătorii locali din Județul Caraș-Severin își vor expune produsele în curtea Conacului, iar artizani și meșteri populari din toată țara își vor prezenta creațiile. Cu acest prilej, vizitatorii vor putea achiziționa și obiecte vechi de la anticari. Copiii pot participa la diverse ateliere, iar părinții pot descoperi povestea Conacului Zăgujeni prin intermediul prelegerilor și tururilor ghidate.

Accesul este gratuit în zona târgului de produse tradiționale, artizani și anticari. Accesul la expozițiile și prelegerile din Conac, la piesa de teatru și la cele patru concerte se face în baza unui bilet de 50 lei/ zi sau a abonamentului de 75 de lei pentru ambele zile. Biletele pot fi achiziționate de pe https://www.blt.ro/zestrea-festival-de-arte-si-bucurii.html.

Copiii sub 12 ani au acces gratuit, iar fondurile strânse din vânzarea biletelor și a abonamentelor vor contribui la revitalizarea monumentului istoric.

Cea de a treia ediție a Zestrea – Festival de Arte și Bucurii este organizată de Conacul Zăgujeni, cu sprijinul Primăriei Constantin Daicoviciu, având ca parteneri, Blt.ro, Colecția Etnografica Marius Matei, Antic Design Nistor, Pro Caransebeș și Pensiunea La Hotar.

Conacul de la Zăgujeni este monument clasa B, singurul conac din județul Caraș-Severin înregistrat în lista Monumentelor Istorice. Istoria Conacului Zăgujeni este o istorie multiculturală. Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, au achiziționat domeniul de la Zăgujeni în 1808. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moștenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.

În 1850, Gyula va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină. În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deservească Agromec. Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu.

În anul 2023, Conacul Zăgujeni a fost achiziționat de actualii proprietari, iar începând cu anul 2024, Conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare. Proiectul își propune să transforme Conacul Zăgujeni dintr-un spațiu istoric abandonat într-un hub, un reper activ de memorie, cultură, educație și antreprenoriat pentru comunitatea locală și vizitatori. Conceptul pornește de la ideea că patrimoniul devine viu în contact cu oamenii, iar monumentele pot funcționa ca spații de dezvoltare, de învățare, de creație, apartenență, ca motor pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

• Tweet
• Pin It