Comunele „dormitor” din jurul Timișoarei, mai populate ca orașele din județ. De ce nu vor primarii să facă oficial trecerea la urban

În Timiș, aproape toate comunele periurbane Timișoarei numără mai mulți locuitori decât unitățile administrativ-teritoriale încadrate la categoria orașelor. Cu toate acestea, edilii locali au identificat argumente pentru care nu ar susține transformarea localităților pe care le conduc în zone urbane. 

Potrivit estimărilor INS raportate la 1 decembrie 2021, 31 de comune din județul Timiș au peste 3.000 de locuitori. Între acestea, Peciu Nou, Variaș și Sânandrei au peste 5.000 de locuitori – 5.029, 5.849, respectiv 6.889 locuitori.

Alte 7 comune au un număr de locuitori chiar mai mare decât cel estimat pentru unele orașe. Este vorba despre Giarmata (7.542), Ghiroda (8.519), Sânmihaiu Român (8.737), Săcălaz (10.066), Moșnița Nouă (14.445), Dumbrăvița (19.865) și Giroc (22.249).

Spre comparație, dintre orașe, cei mai puțini locuitori are Ciacova – 5.363. Urmează Gătaia (5.775), Deta (6.100), Făget (6.522) și Buziaș (6.768). Jimbolia are estimată o populație de 10.368 persoane, Sânnicolau Mare – 12.190, iar Lugoj – 36.255.

Primarul de Moșnița nouă spune că transformarea comunei în oraș ar duce clar la schimbarea cuantumului impozitelor locale, lucru care va fi greu de suportat de locuitorii vechi ai satelor. Florin Bucur este de părere că Moșnița Nouă este la nivelul unui oraș doar din punctul de vedere al populației.

„Eu unul aș prefera să rămânem la statutul de comună deoarece momentan ne încadrăm la taxe pe care oamenii, cel puțin cei din vetrele vechi, le pot digera mai ușor, sunt oameni care încă sunt cu venituri mici, sunt bătrâni și aș vrea să rămânem cumva la aceste taxe. Eu militez să rămânem la statutul de comună unde, zic eu, ne facem bine treaba. Cam tot ce a însemnat fonduri care s-au dat pentru partea rurală – am atras cam tot. Avem 40 de milioane de euro aduși prin fonduri europene și guvernamentale. Da, populația e mult peste anumite orașe, dar momentan eu nu pot să consider că Moșnița ar putea primi acest statut de oraș. Ducem încă mare lipsă de rețele de drumuri asfaltate. Dacă am vrea să ajungem acolo, trebuie să arătăm cetățenilor noștri că da, suntem demni să fim oraș.”, a declarat primarul Florin Bucur.

Edilul local de la Dumbrăvița, una din comunele cu cel mai mare număr de locuitori din județ, spune că deocamdată nu a analizat o astfel de temă.

„E o discuție mult mai amplă, nu am analizat-o în detaliu. Cred că este prematur și e o discuție care trebuie făcută pe analize și cifre. Nu am analizat-o până la momentul actual și nu aș vrea să mă hazardez într-o afirmație total eronată.”, a declarat Horia Bugarin.

Și primarul de Ghiroda respinge ideea transformării comunei în oraș. Ionuț Stănușoiu spune că inclusiv comunitatea vrea ca Ghiroda și Giarmata Vii să își păstreze statutul de comună, total independentă de Timișoara.

„Comuna Ghiroda beneficiază de un buget considerabil. În momentul în care s-ar alipi la Timișoara, clar sumele pe care le încasăm astăzi la bugetul local nu ar reveni în comunitate pentru a se revedea în proiecte pe care să le dezvoltăm în Ghiroda și Giarmata Vii. Din contră, ar merge la bugetul mare, după care s-ar întoarce foarte puțin înapoi spre cele două zone, Ghiroda și Giarmata Vii, de aceea sub nicio formă nu susțin această variantă de alipire a comunei la Timișoara. Sunt convins că majoritatea locuitorilor m-ar sprijini, dacă s-ar pune problema de așa ceva.”, a declarat Ionuț Stănușoiu.

Primarul de Făget: „Cetățenii au ținut în spate această decizie și au suportat destule greutăți”

Făgetul, transformat în oraș în 1994, are avantaje care decurg din acest statut, avantaje legate de faptul că are câteva instituții cheie pentru o comunitate: un spital, finanțe publice sau judecătorie. Primarul a identificat însă și câteva neajunsuri.

Foto: Info Făget

„A fost o perioadă în care erau proiectele europene pe măsura 322. Noi avem 9 sate aparținătoare și avem o infrastructură destul de grea. Între două sate diametral opuse, cele mai îndepărtate, parcurgem 32 de km în interiorul orașului Făget. Deci a fost ceva mai greu cu dezvoltarea infrastructurii, dar am reușit să compensăm pe PNDL 1, 2. Din punctul acesta de vedere, acum suntem cât de cât ok. Când o să privim în urmă o să ne dăm seama că  este un fapt bun că suntem în continuare oraș, dar cetățenii au ținut în spate această decizie și au suportat destule greutăți.”, a declarat Marcel Avram.

În octombrie 2016, locuitorii din Ciacova au fost chemați la urne, în cadrul unui referendum local, să spună dacă vor sau nu ca orașul lor să redevină comună. Motivul principal: tot taxele prea mari. Însă consultarea a fost invalidată, din cauza prezenței scăzute. Nici 30% din populație nu s-a prezentat la vot. La acea dată, Ciacova cu cele patru localități aparținătoare avea 5.345 de locuitori. Estimările de acum sunt pentru o populație de 5.363 de persoane.

• Tweet
• Pin It